Muzica populară mângâie sufletele oamenilor și, dintre toți, românii se simt copleșiți de această minunată lume a sunetelor emoționante, care face referire la tradiție, istorie și cultură.
Denumită și muzică folclorică, aceasta este definită de experți ca fiind un gen muzical hibrid, care a apărut datorită prezenței ansamblurilor de instrumente populare în orașe, modificată din punct de vedere social și politic în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Suav, dar plin de patos sau de tristețe, acest gen muzical reușește să câștige fani nu doar în rândul seniorilor, ci și al tinerilor care se distrează pe cinste la petreceri câmpenești sau la diferite evenimente importante, ascultând melodii populare fără vârstă.
În articolul de mai jos, vei descoperi câteva informații interesante despre muzica populară și despre stilul etno, dar și despre cei mai faimoși cântăreți sau despre cele mai ascultate formații ale acestui gen muzical.
Cuprins
1. Muzica populară și genul etno
1.1. Muzica etno – gen muzical distinct
1.2. Instrumente folosite în muzica etno
2. Tipuri de muzică populară (etno) veche și nouă
2.1. Muzica etno de petrecere
2.2. Muzica etno ungurească și românească în spațiul carpato-danubiano-pontic
2.3. Muzica etno dance
2.4. Muzica etno rock
3. Cântăreți și formații de muzică etno
1. Muzica populară și genul etno
Muzica este o artă care exprimă sentimente și atitudini cu ajutorul sunetelor, o modalitate perfectă de relaxare, dar și de a evada dintr-un cotidian extrem de stresant sau de a schimba cu succes personalitatea oamenilor.
Un gen extrem de apreciat de foarte mulți oameni este muzica populară, care îmbină atât de frumos elementele din viața rurală cu cele urbane, armonizându-le perfect. Ea face parte din patrimoniul național și, pentru o bună perioadă de timp, a fost singura formă de manifestare și prima etapă a muzicii românești.
Desprinsă din aceasta, muzica etno este foarte iubită de oameni, indiferent de vârstă. Specialiștii o consideră ca fiind o stilizare a imaginii folclorului românesc, care a luat naștere într-un mod destul de interesant. Se pare că muzica autentică românească avea tot mai puțină priză la public, așa că, prin 1990, ea începea să fie ascultată la petreceri sub forma unor remixuri foarte îndrăgite, ce au dat naștere unui gen muzical nou, etno.
Încă de la bun început, muzica etno a căpătat tot mai mulți adepți, fiind foarte expusă și în media. Printre cei mai populari artiști sau formații de muzică etno s-au numărat trupa Zdob și Zdub (”Dj Vasile”), Ro-Mania (”Radu Mamii”), Etno (”Hai, nu mă lăsa!”), Hora sau nimeni alta decât Loredana (”Lele”), care au reușit să readucă în prim-plan melodii populare vechi, oferindu-le un suflu nou, apreciat de publicul din România.
1.1. Muzica etno – gen muzical distinct
Acest gen muzical este unul care și-a făcut apariția la sfârșitul secolului al XX-lea în Europa de Est, fiind o nouă ramură a muzicii populare. În România, a primit termenul de “muzică etno”, ceea ce sugerează practic faptul că poate fi considerată de sine stătătoare. Printre caracteristicile sale pot fi menționate:
- sunetul a fost radical modernizat;
- au fost împrumutate diferite sonorități din muzica pop;
- solistul a fost înlocuit cu un grup;
- s-a folosit o secție ritmică mult mai pronunțată și un tempo mai mișcat;
- cuprinde piese de renume din muzica populară sau folclorică, dar și unele noi;
- reprezintă o stilizare a folclorului muzical românesc.
1.2. Instrumente folosite în muzica etno
Instrumentele folosite în folclorul românesc sunt foarte variate, ele regăsindu-se și în muzica etno. Astfel, pot fi menționate următoarele:
- Chitara electrică – Există o tendință tot mai mare de a înlocui contrabasul cu chitara electrică, așa că ea poate deveni o prezență permanentă în rândul instrumentiștilor din orchestră sau taraf;
- Pianul – Este utilizat nu doar în muzica clasică, ci și în cea populară, fiind considerat chiar un instrument potrivit pentru debutanți. În cazul genului etno, este mai întâlnită orga;
- Acordeonul – Instrument muzical manual, este foarte îndrăgit în muzica tradițională de petrecere, dar și în cea etno sau ușoară;
- Chitara acustică;
- Țambalul – Utilizat foarte des în orchestrele și tarafurile de muzică populară, acest instrument a fost împrumutat și de artiștii etno datorită timbrului deosebit, care suscită interesul ascultătorilor;
- Contrabasul – Timbrul său grav, de neînlocuit, este apreciat în compozițiile muzicale;
- Vioara – Instrument complex și foarte iubit, este de nelipsit în muzica populară veche și nouă, indiferent de folclor. Ea se regăsește și în genul etno românesc, unguresc, din Balcani sau din orice alt ținut al Europei de Est;
- Saxofonul – Instrument muzical popular, înzestrat cu unele dintre cele mai frumoase sunete, saxofonul, deși considerat rege al jazz-ului, poate fi elementul ce lipsește unei melodii etno;
- Trompeta – Acompaniată de scripcă, acordeon, țambal și clape, este obligatorie în orice orchestră care se respectă;
- Naiul – unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, a fost considerat ca parte a muzicii populare prin definiție. Invenție minunată, cu o existență îndelungată, naiul este utilizat și astăzi cu succes în alte genuri de muzică. Cel românesc, curbat, a fost popularizat de artistul Gheorghe Zamfir;
- Fluierul – Confecționat din lemn, os sau metan, instrumentul muzical aparținând pe vremuri ciobanilor a devenit de nelipsit din orchestrele de muzică populară;
- Tobele – Sunt instrumente muzicale împrumutate de la fanfară și apreciate în toate genurile muzicale.
<h2>2. Tipuri de muzică populară (etno) veche și nouă</h2>
Apreciată, iubită, jucată și veșnic vie, muzica populară veche nu lipsește de la nicio petrecere cu adevărat românească. Bogăția cântecelor populare autohtone a fost promovată de oameni de cultură, artiști, compozitori celebri și scriitori, iar astăzi continuă să inspire și să bucure simțurile românilor.
2.1. Muzica etno de petrecere
Muzica populară de petrecere este cântată și ascultată din cele mai vechi timpuri pe teritoriul românesc, locuitorii spațiului carpato-danubiano-pontic trăind emoții puternice la auzul melodiilor ce îmbie la relaxare, distracție sau nostalgie. Cântecele lăutărești, romanțele sau melodiile “de lume”, ariile de salon, imnurile și marșurile revoluționare, toate acestea fac parte din repertoriul artiștilor autohtoni încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Tarafurile sunt cele care reușesc cel mai bine să redea emoția cântecelor de petrecere, multe formații reușind în prezent să interpreteze cu succes melodii vechi într-un stil propriu sau chiar să le transforme în diferite variante etno. Orchestrele lăutărești continuă și astăzi să cânte la petreceri, la nunți sau la diferite alte evenimente.
2.2. Muzica etno ungurească și românească în spațiul carpato-danubiano-pontic
Din punct de vedere istoric, muzica populară din Transilvania este legată foarte mult de Europa Centrală și de prezența ungurilor pe teritoriul de dincolo de Carpați. Din acest motiv, inclusiv muzica etno a căpătat diferite influențe din folclorul unguresc, așa că artiștii au preluat diferite melodii, pe care le-au reinterpretat într-o manieră mai modernă.
Un festival de muzică etno celebru se desfășoară la Brașov, sub numele de Festivalul Național de muzică folk, etno și populară ”Talente tradiționale”, care încurajează tineretul să abordeze aceste stiluri muzicale.
2.3. Muzica etno dance
Curentul care a adaptat muzica populară la ritmuri de discotecă a făcut furori prin 2010, când trupele de artiști și cântăreții etno se îmbrăcau în blugi și ie românească, afișându-se la televiziune, la petreceri câmpenești sau la diferite festivaluri, unde ridicau oamenii în picioare cu ritmurile săltărețe.
Ei cântau etno dance sau etno pop, îmbinând teme populare cu ritmuri dance. Unul dintre cei mai renumiți cântăreți de muzică populară, care a dezvoltat cu succes și acest gen muzical, a fost Benone Sinulescu, un artist care a colaborat îndeaproape cu trupe consacrate ale muzicii etno.
2.4. Muzica etno rock
Muzica etno rock este un gen care a avut numeroși reprezentanți în ultimii 50 de ani. Aceștia au îmbinat cu mult succes elementele tradiționale românești cu ritmurile și sunetele specifice rock-ului.
Reprezentanții acestui stil au încântat milioane de români cu hit-urile pe care le-au lansat de-a lungul timpului. Printre aceștia se numără trupa Phoenix, care are o activitate îndelungată pe piața muzicală și formația Bucovina, care, în ultimii ani, și-a creat un stil aparte, îmbinând istoria, tradițiile populare, elementele folk și etno cu muzica rock.
<h2>3. Cântăreți și formații de muzică populară etno</h2>
Există o mulțime de artiști celebri și trupe care sunt extrem de cunoscute astăzi, pentru că au reușit să creeze melodii nemuritoare, care încântă generații întregi. Unii dintre aceștia sunt consacrați în muzica populară veche, alții au făcut furori cântând muzică ușoară, însă cu toții au îmbrățișat entuziaști genul etno parcă mai plin de viață. Iată-i pe cei mai populari:
Etnic
Înființată în anul 1992 de către Radu Baron, Etnic este o formație de fete, ce au în repertoriu piese din folclorul românesc sau internațional, compoziții proprii, cover-uri, dar și melodii de muzică ușoară veche. Dintre cele mai celebre, merită menționate ”Blestem” sau ”Și am să cânt”.
Ro-Mania
Fondată în 1996, Ro-Mania este o formație de etno dance, una dintre primele de acest gen din țară. Trupa a lansat 10 albume până în anul 2006 și, printre melodiile renumite, extrem de ascultate, s-au numărat: ”Leliță Ioană”, ”Mocăneața” sau ”Undeva, cândva”.
K1 (Proiect K1)
O trupă etno dance, fondată în februarie 1996, K1 și-a dorit mutarea dansurilor tradiționale românești în discoteci și în cluburi. În 2000, și-a deschis propriile studiouri de înregistrări și a primit premiul pentru cele peste 1 milion de unități vândute (create, compuse și produse chiar de membrii ei).
Zdob și Zdub
Zdob și Zdub este o formație de rock alternativ din Republica Moldova, care cântă și etno, promovând piese optimiste și vesele. Melodiile cu trimitere către folclor sunt numeroase, iar publicul s-a atașat vizibil de hit-uri precum ”DJ Vasile”, ”Moldovenii s-au născut” sau ”Bună dimineața”.
Invitată la multe festivaluri naționale și internaționale, Zdob și Zdub s-a remarcat și prin faptul că a cântat în deschiderea unor trupe cu nume mari, precum Red Hot Chili Peppers, The Garbage, Biohazard sau Linkin Park. De asemenea, artiștii au concertat în peste 20 de țări europene, au cântat cu trupe de muzică populară și au lansat un album etno numit “Ethnomecanica”.
Haiducii
Trupa a abordat un gen muzical etno rock cu influențe clare din folclor, muzica lor aducând aminte de simboluri și credințe populare tradiționale românești. În anul 2005, a obținut premiul Best Etno la MTV Music Awards cu piesa ”Zorilor surorilor”.
Fuego
Unul dintre artiștii celebri ai muzicii etno, un adevărat maestru al acestui gen și nu numai, este Fuego, pe numele său adevărat Paul Surugiu. Artist premiat pentru glasul său de aur și pentru căldura cu care își întâmpină publicul, Fuego se remarcă în muzica etno nouă românească prin piesele extrem de valoroase, pe care le scoate an de an, dar și prin exuberanța și profesionalismul de care dă dovadă.
Benone Sinulescu
Benone Sinulescu a fost și este unul dintre cei mai apreciați cântăreți de muzică populară, deschis și către genul etno. A reușit să atragă atenția publicului cu piese noi, remixate, colaborând cu artiști tineri. Dintre cântecele sale de suflet pot fi amintite ”Radu mamii”, ”Crâșmăriță din Buzău”, ”Dulce-i vinul”, ”Lasă-mă să beau” sau ”Hai să ciocnim paharul plin”.
Surorile Osoianu
Surorile Osoianu sunt foarte cunoscute nu doar în România, ci și în întreaga Europă, unde au avut numeroase turnee în ultimii 20 de ani. Artistele îmbină într-un mod foarte plăcut muzica populară tradițional românească cu ritmurile moderne de dance și de pop.
Lorenna
Lorenna este o artistă de muzică etno extrem de apreciată în rândul celor care ascultă muzică de petrecere și este nelipsită de la evenimentele și festivalurile de gen. Unele dintre melodiile celebre ale acestei cântărețe sunt ”Tigaia”, ”Lasă-mi, Doamne, soacra mută!” și ”Sunt omul de rând”.
Carmen Șerban
Carmen Șerban s-a remarcat prin activitatea muzicală în sectorul manelelor, un gen muzical subcultural, dar și în muzica de petrecere sau etno.
În concluzie, muzica populară și cea etno pop sunt tot mai apreciate în România, continuând să fie ascultate de diferite generații, pentru că sunt antrenante, transmit emoții și reușesc cu succes să alunge tristețea din viața tuturor. Artiștii și formațiile de muzică etno au revenit inclusiv pe micile ecrane, nu doar la festivaluri și concerte în aer liber.
Surse foto: shutterstock.com, ro.pinterest.com
Leave a Reply