Lorem Ipsum Dolor Sit Amet

Sea summo mazim ex, ea errem eleifend definitionem vim. Ut nec hinc dolor possim mei ludus efficiendi ei sea summo mazim ex.

Nisl At Est?

Sea summo mazim ex, ea errem eleifend definitionem vim. Ut nec hinc dolor possim mei ludus efficiendi ei sea summo mazim ex.

In Felis Ut

Phasellus facilisis, nunc in lacinia auctor, eros lacus aliquet velit, quis lobortis risus nunc nec nisi maecans et turpis vitae velit.volutpat porttitor a sit amet est. In eu rutrum ante. Nullam id lorem fermentum, accumsan enim non auctor neque.

Risus Vitae

Phasellus facilisis, nunc in lacinia auctor, eros lacus aliquet velit, quis lobortis risus nunc nec nisi maecans et turpis vitae velit.volutpat porttitor a sit amet est. In eu rutrum ante. Nullam id lorem fermentum, accumsan enim non auctor neque.

Quis hendrerit purus

Phasellus facilisis, nunc in lacinia auctor, eros lacus aliquet velit, quis lobortis risus nunc nec nisi maecans et turpis vitae velit.volutpat porttitor a sit amet est. In eu rutrum ante. Nullam id lorem fermentum, accumsan enim non auctor neque.

Eros Lacinia

Sea summo mazim ex, ea errem eleifend definitionem vim. Ut nec hinc dolor possim mei ludus efficiendi ei sea summo mazim ex.

Lorem ipsum dolor

Sea summo mazim ex, ea errem eleifend definitionem vim. Ut nec hinc dolor possim mei ludus efficiendi ei sea summo mazim ex.

img

Sed ut Perspiciatis Unde Omnis Iste Sed ut perspiciatis unde omnis iste natu error sit voluptatem accu tium neque fermentum veposu miten a tempor nise. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit consequat reprehender in voluptate velit esse cillum duis dolor fugiat nulla pariatur.

Ipsum dolor - Ligula Eget

Turpis mollis

Sea summo mazim ex, ea errem eleifend definitionem vim. Ut nec hinc dolor possim mei ludus efficiendi ei sea summo mazim ex.

Trupe rock românești: de la începuturi, până în prezent

Trupe rock romanesti de la inceputuri, pana in prezent

Muzica rock a ajuns să fie asociată astăzi mai mult cu sunetul puternic, energia debordantă și pletele lungi. La origini, însă, muzica rock a însemnat mesaje și sentimente puternice. Teme variante de la iubire, până la libertate, au făcut subiectul celor mai cunoscute piese rock din întreaga lume.

Un top al trupelor rock românești ar putea părea nedrept, pentru că fiecare a avut sau are un timp al ei, un rol și un impact în devenirea muzicii rock autohtone, așa că ne vom uita, mai curând, la evoluția muzicii rock în România în cei aproximativ 60 de ani de existență.

Fie că apreciezi intro-ul profund, care te transpune într-un univers al simțurilor, versurile cu mesaj puternic sau solo-ul chitaristului preferat, este clar că muzica rock te-a cucerit și vei rămâne mereu sub farmecul ei, pentru că e un spațiu ideal de evadare.

1. Trupe rock românești la începuturile genului rock

Rockul românesc s-a născut sub regimul comunist, așa că începuturile sale au fost timide, mai ales că era vorba despre cântece cu teme precum libertatea și speranța. Chitariștii români de pe atunci, membri ai formațiilor amintite mai jos, își confecționau singuri instrumentele, în special chitarele, importul fiind practic imposibil. 

Alexandru (Sandu) Arion, fondator al formației Sincron, a fost printre primii manufacturieri de chitare electrice și amplificatoare. Povestea primei chitare electrice pe care a confecționat-o s-a petrecut într-un pod, cu o chitară clasică, o cască telefonică și un aparat radio modificat, pe post de amplificator. 

Lucrurile începuseră să se schimbe odată cu retragerea sovieticilor, iar filmul „The Young Ones” (1961) a trezit pasiunea tinerilor români pentru muzica rock, anii următori fiind marcați de o reală explozie de formații rock românești.

1. Trupe rock romanesti la inceputurile genului rock - chitarist cu tricou rosu si unul cu chitara verde

Rockul ca gen muzical

Ca să se nască muzica rock, alte genuri muzicale anterioare au fuzionat. De-a lungul timpului, ele au manifestat o influență mai mică sau mai mare asupra genului rock și așa au apărut mai multe stiluri, ce fie s-au succedat, fie au mers în paralel.

Instrumentul de bază, reprezentativ și nelipsit, a rămas chitara electrică. Astăzi, piața globală a chitarelor electrice este evaluată la aprox. 4 miliarde de dolari pe an. 

O trupă rock are nevoie de cel puțin 3 persoane, pentru că numărul minim de instrumente este 3: o chitară electrică, o chitară bass și tobe; mai pot exista, în plus, sintetizatoare sau alte instrumente, dar ele pot, la fel de bine să lipsească. Unul dintre cei trei membri poate fi și solistul vocal, însă de cele mai multe ori poziția este ocupată de altcineva. 

Totuși, formatul clasic este cel cu 4 membri (2 chitariști: lead și ritm, un bassist și un baterist), dintre care unul e și solist vocal. 

1.1. Primele trupe rock românești

Nu se știe cu exactitate care a fost prima trupă rock românească; cel mai probabil, au fost trupe formate de liceeni sau studenți. Printre primele trupe cunoscute, însă, îi avem pe Sfinx, Phoenix și Sincron. 

Phoenix (1962), cunoscută și ca Transsylvania Phoenix este poate cea mai longevivă formație de rock românească, care își continuă activitatea și în prezent, deși componența inițială s-a mai schimbat. Numele cu care au debutat a fost „Sfinții”, însă a fost modificat din rațiuni politice. Albume precum „Mugur de fluier” sau „În umbra marelui urs” sunt și astăzi ascultate și apreciate pentru valoarea lor incontestabilă. Cât despre albumul „Cantafabule”, s-au spus și se vor mai spune multe, fiind considerat poate cel mai bun din toată istoria formației. 

Trebuie amintită ca reprezentativă pentru perioada de început, așa cum spuneam, și formația rock Sincron, condusă de Cornel Fugaru și ale cărei teme au fost predominant folclorice. Aceasta, zic unii, este prima trupă românească care a cântat rock ‘n’ roll. Deși nu au avut o activitate foarte îndelungată, cei din Sincron au participat la multe turnee și au acompaniat soliste vocale, în special pe Anda Calugăreanu, cu care se pare că au lucrat cel mai îndeaproape. 

1.1. Primele trupe rock romanesti - o mana cantand la o chitara, nuante rosu-violet

Sfinx s-a născut la București, în 1962, și a activat până în 1994, când a fost divizată în Sfinx Pro și Sfinx Experience, dintre care prima nu a rezistat prea mult, iar cea de-a doua nu a mai lansat nimic nou de ani buni. În prezent, Sfinx Experience e un mare organizator de evenimente și asigură servicii de management și impresariat artistic. Totuși, trupa Sfinx rămâne reprezentativă pentru rockul românesc, în special pentru albume precum „Zalmoxe” (1978) și „Lume albă” (1975). 

Formația Iris este o legendă a genului, albumul intitulat „Iris”(1984) fiind o emblemă pentru heavy metal-ul românesc, cu puternic mesaj politic. Despărțirea prin care au trecut membrii în 2017 când Cristi Minculescu, Valter Popa şi Doru Borobeică au părăsit-o definitiv, a făcut ca lucrurile să se schimbe mult. Totuși, datorită bateristului Nelu Dumitrescu, care a reușit să mențină trupa în viață, încă ne mai bucurăm de muzica lor. 

Să nu uităm nici de Mondial (1966), care a fost printre primele trupe care au trecut de la muzica beat la stiluri precum hard rockul sau rock-ul alternativ. 

O listă a trupelor rock românești însemnate nu ar fi completă dacă nu ar aminti și de Roșu și Negru (1963—2005) condusă de regretatul Liviu Tudan, care a preluat rolul de lider după ce fondatorul Nancy (Silviu) Brandes a emigrat în Israel. 

Să nu uităm nici de Savoy, care rămâne o trupă rock reprezentativă, deși a cochetat mult cu zona muzicii pop și a celei etno și a acompaniat multe dintre vedetele de muzică ușoară ale momentului. 

Trebuie cel puțin să menționăm și Cargo, Sarmalele reci și Celelalte Cuvinte, toate formații rock românești de dinainte de 2000 a căror muzică încă se ascultă. 

Și nu putem să nu amintim, fie și doar în treacăt, de Semnal M (1977), cu bine-cunoscuta „La fereastra ta”, Celelalte cuvinte (1981), Timpuri Noi (1983) – de la care avem „Perfect” – și de Vama Veche (1996), fondată de Tudor Chirilă și reprezentativă pentru anii `90, încheind cu Firma (2001), alături de care deja ne îndreptăm spre anii 2000.

Am lăsat la final trupa rock Holograf, pentru că pare dificil de spus dacă este clasică sau contemporană. Cert e că este una dintre cele mai de succes formații de muzică rock autohtone și încă se bucură de multă apreciere, fiind și foarte activă în spațiul muzical românesc actual. Dan Bittman, solist la Holograf din 1985 este foarte iubit de publicul larg, căci până și piesele pe care le-a scos solo, precum „Și îngerii au demonii lor”, sunt foarte iubite. 
Dacă nu știai, am avut și trupe rock cu componență 100% feminină, una dintre ele fiind Venus (1967), însă nu ne-au rămas înregistrării cu compozițiile lor proprii, ci doar diferite interpretări ale unor piese aparținând altor artiști.

1.2. Rockeri români care au făcut senzație

1.2. Rockeri romani care au facut senzatie - chitarist cantand, alb-negru

O astfel de enumerare nu poate începe decât cu Nicu Covaci, de la Phoenix, căruia cultura română îi datorează mult și foarte mult. De altfel, primul LP lansat de o trupă rock românească aparține Phoenix. Nicu Covaci e mai mult decât un cântăreț, pentru că a cochetat și cu pictura, respectiv sculptura, cartea „Nicolae Covaci – Pictorul”, lansată în 2019, prezentând peste 100 de fotografii cu lucrări de-ale liderului Phoenix. 

Poate cel mai tumultuos parcurs îi revine lui Cristian Minculescu, care a părăsit trupa Iris de 4 ori, ultima despărțire, cea din 2017, fiind și definitivă. Activitatea lui are un drum complet atipic și poate ușor nefiresc, însă este unul dintre cei mai reprezentativi artiști din spațiul rock autohton. 

Din cadrul trupei rock Sfinx îi avem pe Corneliu ”Bibi” Ionescu, fondator și Dan Andrei Aldea, unul dintre cei mai valoroși chitariști români ai genului, absolvent al unui liceu de muzică, ce s-a alăturat trupei la doar 17 ani.

Din păcate, niciunul dintre ei nu mai este printre noi, decât prin muzica pe care încă o ascultăm. 
Cu un aer proaspăt și un suflu tânăr, s-a impus pe scena rock și Aurelian Dincă, cunoscut și ca „Balaurul”, de la Trooper, o formație din Târgoviște, orientată spre  heavy metal și hard rock. Printre cele mai cunoscute piese ale lor se numără „Trec Anii”, „Maturizare” și „Două roți”.

2. Formații rock românești contemporane

2. Formatii rock romanesti contemporane - chitarist, unde luminoase deasupra capului

Se mai compune astăzi, în România, muzică rock? Firește că da. Chiar dacă impactul nu mai e la fel de mare, iar scena pare mai mică există o piață a muzicii rock și un public consistent. 

Una dintre cele mai cunoscute și ascultate trupe rock de către publicul actual este Bucovina

De peste Prut, îi avem pe Alternosfera și clasicii Zdob și Zdub, care se bucură de mult succes și după mai bine de 20 de ani de la înființare.

Byron este o trupă mai tânără, cu o istorie de 16 ani, albumul de debut fiind lansat în 2007 (Forbidden Drama). Dan Byron e un nume sonor pe scena muzicii rock românești, aproape la fel de sonor ca Adrian Despot, de la Vița de Vie, o altă formație rock iubită și care s-a bucurat de un real succes. 

Pentru iubitorii de metal progresiv, trupa Implant Pentru Refuz (1995) din Timișoara, aduce piese precum „Apus” sau „Între-Deschis”, care e o colaborare a trupei cu Adrian Despot. 
The Mono Jacks este o trupă recentă, care a luat viață în 2008 sub conducerea lui Doru Trascău și care cochetează, printre altele, cu rockul alternativ. În aceeași zonă se află și Om la Lună, care este realmente contemporană (2019), ambele jonglând cu aceleași stiluri muzicale.

3. Artiști rock care au inovat în domeniul muzicii rock

Evoluția muzicii rock poate fi observată prin analiza îndeaproape a succesiunii trupelor și a influențelor sesizabile, iar în acest proces, unii se remarcă mai cu seamă decât alții, contribuția lor fiind una de mare impact.

3.1. 4 cântăreți rock care au făcut parte din mai multe trupe

3.1. 4 cantareti rock care au facut parte din mai multe trupe - scena, reflectoare

Membrii trupei Sfinx au avut mult de câștigat în momentul în care li s-a alăturat Marian Toroimac, baterist care făcuse parte înainte din Memphis. 

Formația Iris a fost puternic zdruncinată după aproape un deceniu de existență, când 3 dintre membrii ei (Nuțu Olteanu, Marti Popescu și Dan Bittman) au trecut la Holograf. Nuțu Olteanu s-a întors la Iris, după scindarea trupei în 2017, alături de Nelu Dumitrescu, unde a și rămas. Deși a colaborat câțiva ani cu Holograf, fanii îi asociază numele cu Iris. 

Într-o situație similară se află din Dan Bittman, despre care nu toți știu că Holograf este un proiect ulterior și că Iris a fost o colaborare de mai mulți ani, ci îi asociază numele cu prima trupă menționată, ceea ce nu e complet nefiresc, având în vedere relația de aproape 40 de ani cu Holograf. 

Lista nu putea fi completă fără Cristi Minculescu, care nu doar că a părăsit Iris în repetate rânduri, însă a și înființat alte trupe în aceste pauze, dintre care trupa de heavy metal Voltaj (în 1982, alături de chitaristul Adrian George Ilie și el plecat de la Iris) și Lotus, în Germania. Nu trebuie uitate nici debutul său, în cadrul formației Harap-Alb, nici colaborarea de aproximativ un an cu „Trupa Totuși” (născută la inițiativa lui Andrei Păunescu). 

Doi chitariști rock români pe care nu îi vom uita

Există artiști de mare valoare, dar care nu se mai află printre noi și care nu pot lipsi de acolo de unde se vorbește despre rockul românesc, pentru că fără ei, el n-ar mai fi ceea ce este astăzi.

Adrian Bărar de la Cargo este un nume însemnat în rândul chitariștilor rock români. Imposibil să nu fi ascultat măcar o dată „Dacă ploaia s-ar opri”, o baladă atemporală și care a fost pe primul loc timp de aproape 10 luni la Europa FM, sau „Ziua vrăjitoarelor”, piese ale unuia dintre cei mai iubiți cântăreți români.

Dan Andrei Aldea, liderul trupei Sfinx este considerat cel mai bun chitarist român de până acum. Atât piesa „Om bun”, cât și coloana sonoră a filmului „Nunta de piatră” (compusă în colaborare cu Dorin Liviu Zaharia) ne confirmă calitatea incontestabilă a acestui mare artist și cu siguranță muzica lui va fi ascultată cu plăcere și peste decenii.

Iar dacă ți s-a făcut dor de muzica rock românească de altădată, iată încă cinci piese pe care să le asculți și care sigur îți vor trezi melancolii și te vor răscoli cu amintiri:

  • Pasărea Colibri – Vinovații fără vină;
  • Iris – Manifest;
  • Fată verde – Phoenix;
  • Sarmalele reci – Țara te vrea prost;
  • Krypton – Libertate.

Așadar, aceasta este doar o mică parte din istoria muzicală a României! Ție care trupă rock îți place?

Sursă foto: pexels.com

Black Friday la MCMUSIC – 18-20.11.2022

În perioada 18-20 Noiembrie 2022, sute de produse din toată gama de instrumente muzicale, atât pentru profesioniști cât și pentru amatori, vor intra în cea mai așteptată promoție din an. Chitare acustice și electrice, amplificatoare, sintetizatoare, aranjoare și multe altele vor beneficia de promoții în această perioadă.

Câte ceva de știut despre BLACK FRIDAY la MCMUSIC:

  • Reducerile sunt valabile doar online, nu și în magazinele fizice MCMUSIC.
  • Reducerile sunt valabile în limita stocului disponibil alocat pentru această promoție.
  • Niciun produs din ofertă nu a avut preț redus mai mic, cel puțin în ultimele 30 de zile.
  • Începutul campaniei va fi în dimineața zilei de 18 Noiembrie – fii cu ochii pe site și pe pagina noastră de Facebook și Instagram! Cine știe, poate vei și afla în avans ce produse vor intra la ofertă?
  • Te-ai înscris la newsletter? 🙂 Îți recomandăm să o faci!
  • Toate comenzile vor fi procesate de către agenții de vânzări în ordinea primirii și expediate în timpul ce mai scurt insă timpul efectiv de livrare depinde de firma de curierat. Nici nouă nu ne plac așteptările lungi așa că vom face tot posibilul să îți livrăm comanda în timpul cel mai scurt.

În caz de orice întrebări, îți stăm la dispoziție ca și până acum. Te-așteptăm!

ECHIPA MCMUSIC

BF 2022

Chitara electrică vs acustică- descoperă care sunt diferențele dintre ele și care este modelul care ți se potrivește cel mai mult!

Chitara electrică vs acustică- care este principiul de funcționare, dar și diferențele dintre cele două instrumente muzicale-min

În momentul în care te decizi să studiezi la un instrument muzical, trebuie să iei în calcul toate avantajele, dezavantajele sau modurile de funcționare ce stau la baza acestuia. Printre cele mai întâlnite instrumente, dar și cele mai practicate, se numără numără astfel chitara. 

Chiar dacă, la prima vedere, pare că există extrem de puține diferențe între o chitară acustică și una electrică sau între o chitară electrică și una bass, în realitate, cei mai experimentați muzicieni știu că nu este așa. De fapt, aceste modele sunt atât de puțin asemănătoare, încât există diferențe de la tehnicile de practicare, formă, mărime și până la sunetele pe care fiecare le emit și, implicit, genul muzical abordat. După ce vei vedea exact despre ce este vorba, cu siguranță te vei decide asupra tipului de chitară care ți se potrivește cel mai mult.

 În continuare, vom expune toate diferențele importante pe care trebuie să le știi despre cele mai importante patru modele de chitare, care se află în topul preferințelor muzicienilor. Nu uita faptul că, întotdeauna, trebuie să ții cont și de experiența personală, înainte de a-ți alege instrumentul muzical, în cazul nostru chitara, la care urmează să înveți să cânți.

1. Chitară electrică vs acustică – care este principiul de funcționare, cum sunt construite, modalitatea de întreținere și avantajele și dezavantajele lor

Chitara acustică și chitara electrică au în comun foarte multe lucruri, însă, dacă ne referim la principiul de funcționare, acesta este relativ diferit. Diferențele vizibile mai sunt, de asemenea, și la modul de redare al sunetelor și la genul muzical pe care cele două le reprezintă.

În primul rând, chitara acustică are corzile de oțel, fiind destinată cântăreților cu puțin mai multă experiență în spate. Așadar, este nevoie să știi cum și unde să ții degetele, pentru că, în caz contrar, te poți accidenta. Mai mult, aceasta este destinată iubitorilor de sunete grave, puternice, fiind extrem de potrivită stilului muzical de jazz și folk sau chiar și pentru muzica country sau pop. Corzile sunt create din fire de oțel rigide, fapt ce ajută foarte mult la crearea melodiilor puternice.

1. Chitara electrică vs acustică - baiat cu chitara acustica-min

Chitarele electrice au la bază dozele electromagnetice, ce ajută la convertirea vibrațiilor, provenite de la corzile metalice, de data aceasta, care vor amplifica sunetul. Semnalul redat de chitara electrică sau acustică este, astfel, diferit. La prima vedere, acesta este mult mai intens și mai puternic decât la cea de-a doua și poate fi alterat, pentru a obține diferite efecte sonore. Există extrem de multe efecte consacrate ale chitarei electrice, ce ajută fie la întârzierea unui sunet, la adăugarea lui sau la alternarea volumului, spre exemplu.

Chitara electrică definește mai multe stiluri muzicale, însă, predominant, aceasta are la bază rock-ul. 

1. Chitara electrică vs acustică - chitara electrica-min

Când vine vorba despre corpul lor însă, chitarele acustice sunt niște instrumente muzicale care conțin șase corzi standard și care vor scoate un sunet prin ciupirea acestora. Cutia, corpul, este construit de regulă, din lemn și cuprinde mai multe componente, precum grif, cuie de acordaj, corzi, punte și pragus, astfel încât sunetul redat nu depinde de prea multe lucruri. Aceste cinci elemente de bază trebuie să fie fabricate din materiale calitative. 

Corpul chitarei acustice poate fi diferit, în funcție de model, însă acest lucru va influența destul de mult sunetul, dar și posibilitatea de redare a instrumentului. Spre exemplu, o chitară realizată din lemn masiv nu va avea același sunet ca al unei chitare construite din placaj laminat, cu un preț mai redus. 

Chitara electrică poate avea de la șase la opt corzi, sunetul fiind amplificat, după cum am menționat deja, prin intermediul dozei electromagnetice, care preia vibrațiile corzilor și le transformă în unde electromagnetice, care devin ulterior sonore cu ajutorul unui amplificator audio-electric. Sunetele chitarei electrice sunt redate prin intermediul unei boxe sau al unui difuzor. Printre principalele componente ale chitarei electrice se numără butonul de prindere a curelei, cordarul, dozele, tastieră, șurub pentru întindere, cheie de acordat sau bara de tremolo.

Pentru a emite sunetele, chitara electrică trebuie să fie racordată la „aparatul de chitară”, care poate fi formată fie din combo de chitară (amplificator și difuzor), fie dintr-un set de amplificator și boxe de chitară.

Atât la chitara acustică, la chitarele clasice sau la chitara electrică, este nevoie ai și o husă sau o cutie rigidă, care să-ți ușureze transportarea instrumentului.

Cât despre întreținere însă, chitara are nevoie, mai mult decât alte instrumente, de o îngrijire cât mai riguroasă și mai atentă, pentru a rezista cât mai mulți ani și, implicit, pentru a te putea bucura de ea pentru cât mai mult timp. Așadar, va ajuta foarte mult curățarea sa la intervale regulate de timp, care va ajuta la producerea sunetelor intacte, dar și la prevenirea reparațiilor serioase ce pot interveni pe parcurs.

Toate tipurile de chitare, fie că vorbim despre chitarele electro-acustice, acustice sau electrice, trebuie să-și înceapă curățarea de la corzi. Acest lucru poate fi făcut foarte ușor, cu ajutorul unei lavete de bumbac, care să fie introdusă între corzi și grif, ștergând de mai multe ori în susul și în josul acestora.

Curățarea gâtului chitarei se realizează, de regulă, cel mai bine după îndepărtarea corzilor. Acest lucru poate fi realizat foarte ușor tot cu ajutorul unei cârpe moi și cu o soluție specială, care să elimine toate impuritățile. Trebuie să oferi o atenție deosebită mizeriei adunate în colțurile grifului, întrucât acest lucru poate influența redarea sunetelor, iar în zonele greu accesibile se poate acționa cu ajutorul unei scobitori sau a unei periuțe de dinți, lucruri pe care cu toții le avem la îndemână.

În final, vorbim despre diferența între chitara acustică și electrică, care este destul de notabilă, de la cele mai mici, până la cele mai mari detalii. În primul rând, avantajul principal al chitarelor acustice este faptul că acestea nu necesită echipament suplimentar, pentru a putea funcționa, cum ar fi amplificatoarele. Mai mult, o chitară electrică poate pierde din calitatea sunetului, din cauza transferurilor electrice pe care le suferă. Cu toate acestea, dacă aceasta dispune de toate instrumentele necesare și de cea mai bună întreținere, poate produce un sunet mult mai bun și mai clar decât chitara acustică, având capacitatea și de a modifica și amplifica sunetul. 

Un alt dezavantaj al chitarei electrice este faptul că sistemele audio la o calitate superioară sunt destul de scumpe. Se găsesc însă și sisteme de sonorizare mai ieftine, dacă bugetul nu îți permite pe moment aparatură extrem de performantă.

Diferențele dintre cele două se mai văd și la nivelul formei, care descrie întocmai stilul muzical pe care cele două îl reprezintă, dar, bineînțeles și la nivelul corzilor sau al sunetelor. Cele din urmă nu se pot clasa la avantaje sau dezavantaje, pentru că depind foarte mult de stilul fiecăruia și de genul muzical pe care îl îndrăgești cel mai mult.

3. Chitara electrică vs acustică - chitara electrica rosie-min

2. Chitară electrică vs bass – diferențele notabile dintre acestea

Dacă am clarificat până acum care este deosebirea notabilă dintre chitara acustică și cea electrică, acum ne vom concentra atenția asupra diferenței dintre chitara electrică și chitara bass, două instrumente muzicale confundate adesea de amatori. Totuși, în timp ce chitara electrică are corzile mai subțiri, putând fi practicată ușor și de începători sau de cei care au trecut deja „testul” chitarei clasice, cea din urmă are corzile mai groase, fiind adaptată unui acordaj mai grav, deci, implicit, profesioniștilor sau celor mai avansați în domeniu.

De aici rezultă și corpul diferit al chitarei bass, care este mai mare, având un grif mai lung, forma fiind, de asemenea, ceva mai masivă, iar sunetul este și el mai mic decât al chitarei electrice, obișnuite. Uneori, datorită gâtului lung, o chitară bass mai este asemănată și cu chitara acustică.

Mai mult, pentru a practica la o chitară electrică ai nevoie neapărat de pick-up-uri, iar la chitara bass acestea nu sunt necesare. 

Chitara bass are doar patru șiruri de caractere după care se ghidează, în timp ce chitara electrică are cel puțin șase corzi. 

Așadar, chiar dacă, la prima vedere, cele două instrumente muzicale pot părea destul de asemănătoare, în realitate, diferențele dintre ele sunt destul de notabile și pot influența destul de mult stilul muzical pe care urmează să-l practici. Totuși, la bază, rock-ul le reprezintă pe ambele tipuri de chitare, datorită notelor grave și sunetelor puternice pe care reușesc să le emită. Trebuie să știi însă faptul că chitara bass a fost inventată la început în rândul interpreților de jazz.

2. Chitara electrică vs acustică  chitara electrica-min

3. Chitară clasică vs electrică – diferența dintre ele

Nu în ultimul rând, ne vom opri atenția asupra diferenței între chitara clasică și electrică. Chiar dacă foarte mulți oameni tind să confunde chitara acustică cu cea clasică, cea din urmă este mult mai ușor de modelat, datorită corzilor moi, perfecte pentru interpretarea pieselor latino, și nu folk sau jazz, ca în cazul chitarei acustice.

Când vine vorba însă de chitara clasică și cea electrică, prima este, fără doar și poate, mai recomandată pentru începători, datorită corzilor de nailon, ușoare, pe care le are. După ce se învață principiile de bază cu ajutorul acestui instrument muzical, abia apoi vei putea avansa către chitara electrică, care are la bază corzi metalice, destul de greu de manevrat. Mai mult, spre deosebire de chitara electrică, unde ai nevoie de o pană, la chitara clasică vei cânta mereu cu mâna liberă, doar cu degetele.

4. Chitara electrică vs acustică- chitara acustica alba cu fata-min

Chitara clasică se mai diferențiază de cea electrică atât prin forma evidentă, cât și prin culoare. Dacă prima are, în cele mai multe cazuri, culoarea lemnului, din care este și realizată, cea din urmă se regăsește sub diferite combinații de culori, care pot atrage destul de mult viitorul muzician.

Diferențele notabile mai sunt simțite și la nivelul sunetului emis de cele două instrumente muzicale. Dacă cea clasică are la bază un sunet cald, bazat pe stilul muzical deja menționat, cea electrică produce zgomote puternice, perfecte pentru pasionații genului rock. 

Nu în ultimul rând, și prețul este un factor decisiv între cele două. Prima este, în mod clar, mult mai ieftină ca cea din urmă, care necesită și diferite accesorii pentru a se auzi la o capacitate maximă și optimă.

În concluzie, chitara a fost, și va rămâne, unul dintre cele mai căutate și apreciate instrumente din toate timpurile. Pe lângă sunetele speciale pe care le poate emite, aceasta este destinată și unui începător, întrucât gradul de dificultate nu este la fel de crescut, precum la alte instrumente muzicale, care presupun și mai multă pricepere sau îndemânare. Diferența dintre chitara acustică și cea electrică sau diferența dintre chitara electrică și chitara bass este destul de evidentă și depinde foarte mult de stilul muzical pe care vrei să îl adopți și asupra căruia vrei să-ți îndrepți în timp atenția. 

Dacă ești pasionat de muzica rock sau dacă te gândești ca pe viitor să-ți înființezi o trupă cu această tematică, atunci ar trebui să iei în calcul, din start, chitara electrică, chiar dacă sunt necesare mai multe instrumente de bază. 

În același timp, chitara acustică poate acoperi mai multe genuri muzicale, de la blues, country, folk, până la bluegrass,  pop, jazz sau, de ce nu, chiar și rock, iar pentru iubitorii muzicii latino, chitara clasică rămâne cea mai bună opțiune. Totul depinde de propriile preferințe și pasiuni sau de experiența pe care o ai în acest domeniu. Dacă ești la început de drum, cel mai bine este să începi să practici la chitara clasică, după care să-ți orientezi atenția către cea acustică, electrică sau bass. Totul trebuie luat treptat, astfel încât lucrurile să fie cât mai bine făcute, iar tu să înțelegi foarte bine toate detaliile. Care este chitara ta preferată?

Sursa foto: pexels.com