Archive martie 2020

Instrumentele muzicale românești și dragostea pentru tradiții – elemente ale identității românilor

Muzica datează din paleoliticul mijlociu, atunci când oamenii încercau să scoată diferite sunete cu ajutorul pietrelor sau a bețelor de lemn pe care le izbeau, concepând chiar imnuri diverse și dansuri care acum par ciudate. De-a lungul istoriei, muzica s-a dezvoltat tot mai mult, omul devenind un creator de artă. Instrumentele muzicale au apărut imediat ce omul a învățat să cânte, dar originea lor exactă rămâne incertă. În România se găsesc diferite tipuri de astfel de instrumente, care în altă parte nu mai există sub această formă. Ele fac parte din istoria poporului român, vorbesc despre existența străveche a acestui popor, despre obiceiurile, credințele și legendele sale. 

În articolul de mai jos vei descoperi informații utile despre instrumentele populare românești, despre momentul apariției lor și despre alte lucruri interesante, precum tipurile de lemn care sunt folosite pentru confecționarea lor. 

Cuprins:

1. Instrumente muzicale românești tradiționale- scurt istoric

1.1. Instrumente populare românești de pe vremea dacilor

1.2. Folclorul și instrumentele muzicale populare românești

2. Clasificarea instrumentelor muzicale tradiționale românești

3. Instrument muzical popular românesc din Țara Moților – tulnicul

3.1. Instrument muzical pe cale de dispariție în România

3.2. Tulnicul, instrument muzical românesc tradițional și element de comunicare la distanță

4. Tipuri de lemn folosite pentru confecționarea instrumentelor muzicale românești

1. Instrumente muzicale românești tradiționale- scurt istoric

Muzica este o parte a existenței țăranului român, George Enescu considerând cântecele populare perle în sine. Instrumentele muzicale vechi românești sunt încă manufacturate de către meșterii populari sensibili la frumusețea sunetului și neîntrecuți în realizarea acelor ornamente minunate, pe care le împodobesc frecvent. De foarte multe ori, se observă că meșterii se iau la întrecere care să creeze instrumente muzicale mai frumoase. Este o adevărată expoziție de artă!

Folclorul românesc folosește din cele mai vechi timpuri instrumente tradiționale care fac parte din cultura muzicală naivă, observându-se o împărțire a întregului teritoriul al României în diferite zone folclorice. Acestea din urmă se evidențiază și prin utilizarea unor instrumente muzicale diferite de la zonă la zonă. 

1.1. Instrumente populare românești de pe vremea dacilor

Atestarea unor practici muzicale în rândul dacilor este realizată de diferite izvoare istorice grecești și romane. Principalele instrumente muzicale cu ajutorul cărora dacii reușeau să-și acompanieze cântecele erau:

  • flautul;
  • cornul;
  • fluierul;
  • naiul;
  • instrumentele de percuție (utilizate în special în cadrul diferitelor activități legate de agricultură);
  • chitare – lăute cu gât lung.

Scriitorii care au atestat dragostea dacilor pentru muzică și utilizarea acestor instrumente muzicale sunt: 

  • Strabon;
  • Xenofon (tracii dansau înarmați și acompaniați de flaute);
  • Teopomp (geții făceau solii cu chitarele și cântau tot timpul la aceste instrumente);
  • Iordanes;
  • Aristotel;
  • Pompoius Mela (preciza obiceiul dacilor în timpul funeraliilor de a juca și a cânta).

1.2. Folclorul și instrumentele muzicale populare românești

Muzica în spațiul românesc apare la începutul Evului Mediu, iar acest lucru este consemnat în surse istorice variate. S-au menționat și diferite ritmuri folclorice, iar din secolul al XVI-lea se vor publica diferite partituri și lucrări teoretice. 

Folclorul muzical românesc face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat. Cele mai vechi creații muzicale se referă la:

  • colinde;
  • cântece de pahar;
  • bocete de nuntă sau de înmormântare;
  • balade.

Românii au folosit instrumente muzicale diverse începând cu Evul Mediu, iar acest lucru este atestat de numeroși călători care au trecut prin zona respectivă și care au relatat despre instrumentele muzicale utilizate de către locuitorii acestui spațiu. Un rol important în acest sens l-au avut și documentele pictografice. Poporul român a utilizat foarte multe tipuri de instrumente muzicale întâlnite în practica vremii, chiar aducându-le diferite modificări în ceea ce privește construcția sau modul de folosire. 

<h2>2. Clasificarea instrumentelor muzicale tradiționale românești</h2>

Despre utilizarea instrumentelor muzicale românești nu au scris mulți, dar se remarcă în mod deosebit activitatea și operele lui T.T. Burada și ale lui Tiberiu Alexandru. 

Principalele categorii de instrumente muzicale populare sunt:

  • pseudoinstrumentele (firul de iarbă, tulpina de soc, solz de pește, frunzele unor arbori, coaja de mesteacăn);
  • instrumentele idiofone (clopot, plăci lovite, zurgălăi, pinteni, lanțuri, duruitoarea, bețe lovite, botul caprei, toaca);
  • instrumentele membranofone (toba mică, daireaua, toba mare, darabana, darabuca, buhaiul);
  • instrumentele aerofone (buciumul, fluierul, naiul, ocarina, cimpoiul);
  • instrumentele cordofone (țitera, chitara, cobza, țambalul, vioara, viola, violoncelul, contrabasul).

Câteva instrumente populare tradiționale românești trebuie menționate în detaliu, pentru că reușesc atât de bine să transmită peste veacuri sufletul poporului român.

Fluierul

Este un instrument muzical pus în legătură cu activitatea creșterii animalelor, adică a păstoritului. Sunetul poate fi obținut doar prin astuparea diferitelor orificii cu ajutorul degetelor, aerul reușind astfel să vibreze în tub. 

Fluierul este foarte răspândit în mediul tradițional, variind ca dimensiune și  modalitate de fabricare. De obicei este confecționat din lemn, dar se poate realiza și din metal sau din sticlă. Există două categorii de fluiere: cu dop (cavalul, flautul, piculina, naiul, cimpoiul, ocarina) și fără dop (tilinca, fluierul moldovenesc, fluierul dobrogean, cavalul bulgăresc). Cavalul este un fluier cu tubul cilindric din lemn de paltin sau de alun. 

Naiul 

Acest instrument muzical este cunoscut din Antichitate, dar este utilizat de lăutari mai ales din secolul al XIII-lea. Confecționat din mănunchiuri de fluiere, naiul are diferite denumiri:

  • fluierar;
  • fluierici;
  • șuieraș;
  • muscal.

Cimpoiul

Instrumentul acesta este atestat în mai multe țări de pe glob, dar este cunoscut din cele mai vechi timpuri și în spațiul carpato-danubiano-pontic cu diferite denumiri regionale. Este alcătuit din mai multe părți:

  • burduf (un rezervor din piele de capră, în care aerul intră printr-o țeavă plasată deasupra, prevăzut cu un ventil de piele ce împiedică aerul să iasă afară);
  • suflător (o țeavă situată în partea superioară a burdufului);
  • bâzoi (un fluier fără orificii digitale prevăzut cu ancie simplă, care produce un sunet continuu);
  • caraba (este partea cea mai însemnată, cu ajutorul ei fiind executată melodia).

Cimpoiul românesc actual este realizat din piele de capră, dar nu mai are căutare, doar câțiva bătrâni folosindu-l. 

Buciumul 

Buciumul este un instrument muzical popular cu tradiție în lumea românească, așa cum o menționează, de altfel, o serie de cronicari, și era folosit de păstori în munți. Cuvântul provine din latinescul buccinum și însemna corn îndoit. Tubul are între 1,3 și 3 metri lungime, confecționat din lemn de brad, paltin, frasin, tei, alun sau metal. Se utiliza în special pentru semnalizarea la distanță, pentru comunicarea diferitelor mesaje, dar și pentru călăuzirea oilor și a câinilor. În unele regiuni era folosit și la înmormântări. În spațiul românesc existau 5 tipuri de buciume. 

Cobza

De origine orientală, cobza este cunoscută pe teritoriul românesc încă din secolul al XVI-lea, în Moldova, Muntenia și sudul Transilvaniei. Din păcate, ea a dispărut aproape în totalitate, în ziua de astăzi existând doar câțiva astfel de cântăreți, care activează în cadrul unor ansambluri folclorice. 

Trâmbița

Este un instrument asemănător buciumului sau tulnicului, confecționat manual din tablă subțire de fier, fiind utilizată pe vremuri pentru semnalizare în zonele montane. Nu are o dimensiune și nici o formă bine definită, emite o serie de frecvențe, semnalele emise fiind diverse și au o linie melodică influențată de formulele ritmico-melodice locale. 

Țambalul

Țambalul este un instrument cordofon acționat prin lovire cu ajutorul a două ciocănașe din lemn, învelite la un capăt cu o bucată de material textil. A fost utilizat mai ales în Muntenia, utilizarea lui restrângându-se tot mai mult ulterior. Țambalul românesc este ținut de interpret în zona abdomenului, cu ajutorul unei curele. 

Cetera

Acest instrument muzical este întâlnit în zona Maramureșului și este alcătuit dintr-o cutie de rezonanță pe care sunt întinse patru coarde de metal. Cu ajutorul unei lame de os sau metal, interpretul cântă la cobză cu ușurință, doar melodii simple pentru că este un instrument simplu. 

Drâmba

Este un instrument muzical popular idiofon, în formă de potcoavă, prevăzut cu o lamă care se ciupește cu degetul în timp ce potcoava se ține în gură. Drâmba este confecționată de regulă din oțel, dar un astfel de instrument poate fi creat foarte ușor și din bambus. Româncele o utilizau mai ales în vreme de iarnă, la șezători. 

Ocarina 

Confecționată din ceramică, metal sau lemn, ocarina are forma unui ou mai mare și puțin alungit, la un capăt existând un loc prin care se suflă, iar pe corpul ei mai multe găuri pe care cântărețul le închide cu ajutorul degetelor, ca la fluier. Ocarina este utilizată și de către rapsozii populari, dar și în orchestre profesioniste. 

<h2>3. Instrument muzical popular românesc din Țara Moților – tulnicul</h2>

Tulnicul este un instrument muzical din Țara Moților, folosit de păstorii români din munți (foarte rar se mai utilizează în prezent). Se pare că are origine dacă și a fost folosit pe durata Evului Mediu pentru a avertiza românii în timpul diferitelor conflicte militare. 

Acest instrument muzical este confecționat din lemn de molid în felul următor:

  • se curăță lemnul;
  • se taie în longitudine de la diametru mare la mic, într-o formă de prismă;
  • se pune la uscat la temperatura camerei, ferit de soare;
  • cu ajutorul mezdrelor mari este adus la forma externă a tulnicului;
  • e despicat în două cu ajutorul unui ferăstrău;
  • se scobește pe interior cu ajutorul mezdrelor mici din fier în sensul opus sensului creșterii lemnului;
  • se scobește zona muștiucului cu o sulă fierbinte;
  • se lipesc cele două părți cu rășină (sau cu aracet);
  • fixarea celor două părți se face cu două brățări din aluminiu;
  • lemnul se usucă în 2-3 zile;
  • se folosesc nuielele din jneapăn pentru a-l lega;
  • se decorează și se lăcuiește pentru a proteja lemnul. 

Lungimea tulnicului este aleasă în funcție de experiență, după ochi, ea determinând capabilitatea notelor pe care le va scoate instrumentul la final. 

<h3>3.1. Instrument muzical pe cale de dispariție în România</h3>

Tulnicul este un instrument aflat pe cale de dispariție deoarece la fel dispar meșterii care erau specialiști în realizarea instrumentelor din fier cu care lemnul era modelat, dar și pentru că molidul folosit la fabricarea tulnicului nu prea mai există din cauza defrișărilor masive din zona Apusenilor. 

Deși mulți turiști reușesc să achiziționeze astfel de instrumente muzicale populare, totuși, este bine de știut faptul că ele nu servesc nici comunicării și nici realizării de muzică, ci mai degrabă sunt doar obiecte de decorare ale unei locuințe. 

3.2. Tulnicul, instrument muzical românesc tradițional și element de comunicare la distanță

Tulnicul este un instrument al comunității moților. Tulnicarul sau tulnicăreasa aveau un rol foarte important în societatea lor:

  • separau animalele din turmă;
  • chemau după ajutor;
  • adunau satul în fața unui pericol.

În acele timpuri, în care nu exista tehnologia modernă, tulnicul reușea foarte bine să transmită mesaje la distanță mare sau să facă diferite schimburi de informații. Pericolul era expus printr-un semnal lung, dar, în general, oamenii învățau de mici să distingă perfect diferitele sunete.

4. Tipuri de lemn folosite pentru confecționarea instrumentelor muzicale românești

Specialiștii în domeniu sunt de părere că lemnul utilizat în acest scop trebuie să aibă structură omogenă și niciun defect. De aceea, el trebuie uscat bine, să fie vechi și să aibă inelele anuale cât mai regulate. 

  • De exemplu, tulnicul era confecționat din fulgeriș, un molid cu o fibră care permite modelarea fără probleme, dar se putea crea și din salcie, desigur cu dimensiuni mult mai mici. Se spune printre cunoscători că lemnul nu trebuie să aibă noduri, să fie neted și trebuie să rezoneze când este lovit cu toporul;  
  • Naiul este confecționat din 7-8 tuburi din lemn de soc, nuc, salcâm sau prun;
  • Cimpoiul are un burduf fabricat din piele (pielea aceasta trebuia jupuită într-un mod special de pe animal) și un tub (sau tuburi) din lemn de nuc sau altă esență tare;
  • Cobza este construită din doage de lemn de paltin (formă de pară), având o placă de rezonanță realizată din lemn de molid pentru a fi cât mai elastică;
  • Corpul viorii trebuie realizat dintr-o singură bucată de lemn de păr sau plop. Pe fața sa este așezată o placă de rezonanță din molid. 

În concluzie, instrumentele muzicale populare românești sunt extrem de dragi pentru oricine s-a născut în zona carpato-danubiano-pontică și se simte mândru de istoria și neamul din care face parte. Se spune, atât de frumos, că muzica populară s-a născut odată cu poporul și că face parte din identitatea sa culturală. 

surse foto:

ro.pinterest.com

shutterstock.com

MUZICA ROCK: De la istorie la trupe legendare ale momentului

Genurile muzicale sunt vaste, dar și complexe din toate punctele de vedere. Diferențele dintre ele sunt remarcabile, fapt ce atrage iubirea ascultătorilor. Există numeroase persoane care se declară atrase față de mai multe stiluri muzicale, ceea ce este un lucru perfect normal, tocmai datorită diversității. Fiind un aspect natural, trebuie acceptat indiferent dacă stilurile muzicale ascultate de persoanele din jurul nostru nu coincid cu cele personale. 

Unul dintre cele mai ascultate genuri muzicale este, desigur, muzica rock. Un gen ce nu este acceptat de toate persoanele, din cauza diferenței pe care acesta o manifestă față de restul stilurilor muzicale. 

Cu toate că acest gen muzical nu este ascultat de toată lumea, are numeroase aspecte interesante ce țin atât de istorie, cât și de subgenurile diverse de muzică rock, care nu sunt deloc puține. Așadar, acest articol îți va arăta lucruri pe care, cu siguranță, nu le știai despre muzica rock. 

Cuprins: 

1. Ce este muzica rock? 

2. Istoria muzicii rock 

3. Tipuri de muzică rock 

4. TOP trupe legendare ale muzicii rock 

1. Ce este muzică rock?

    Muzica, în general, indiferent de genul ei este definită ca fiind o combinație între notele ce se află în succesiune și în același timp, o organizare ritmică a lor. Pe lângă această combinație, muzica trebuie să fie și plăcută estetic și mai ales să se integreze într-un anumit ritm. 

    Instrumentele muzicale folosite la crearea muzicii sunt împărțite în patru mari categorii cunoscute atât de practicieni, cât și de cei ce nu sunt implicați direct în acest domeniu. 

Cele patru mari categorii sunt:

  • Instrumente muzicale cu coarde
  • Instrumente muzicale de suflat
  • Instrumente muzicale de percuție
  • Instrumente muzicale electronice

    În aceste categorii se integrează toate instrumentele muzicale existente. Nu cu mulți ani în urmă, au mai apărut câteva instrumente ce se pot considera tot muzicale, chiar dacă sunt folosite pentru alte activități. Ele sunt considerate ca fiind extramuzicale: 

  • Mașină de vânt
  • Mașină de tunete
  • Mașină care imită sunetul păsărilor

    Muzica rock este un gen muzical care a apărut în a doua jumătate a secolului XX. Instrumentele muzicale specifice muzicii rock sunt ceva mai diferite față de cele ce sunt utilizate pentru celelalte genuri muzicale, dar nu cu mult. În gama acestora se află și următoarele:

  • Chitare electrice – acest tip de chitară utilizează doze electromagnetice, fapt ce convertește vibrațiile ce sunt transmise de corzile metalice în curent electric, iar acesta poate fi amplificat
  • Chitara bass
  • Baterii (tobe) – cunoscute ca fiind un instrument muzical de percuție, nu este specific strict muzicii rock, dar aduce un plus, ajutând astfel la obținerea unui sunet complex

    Pe lângă acestea care sunt de bază, există numeroase alte instrumente muzicale specifice muzicii rock în funcție de tipul ei. Așadar, fiecare tip de muzică rock este diferit tocmai prin prisma acestui detaliu ce ține de utilizarea diverselor instrumente muzicale. 

2. Istoria muzicii rock

    Rock and roll-ul își are originile în Statele Unite ale Americii. Acesta a luat viață la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950. Fiind un gen de muzică destul de complex, care are la bază câteva influențe de blues, jazz, country și gospel. 

    În ceea ce privește numele genului, există numeroase surse care afirmă faptul că acesta este un termen ce se află în strânsă legătură cu viața pe mare. Influențele lui nautice sugerează legănarea vasului de vânt. Prima utilizare a acestui termen este prezentă pe un disc ce datează din anul 1916, intitulat ”Camp Meeting Jubilee”. 

    Discuțiile cu privire la debutul muzicii rock, nu au ajuns la o concluzie certă, astfel, nu este cunoscut din surse sigure, care a fost primul disc rock and roll. Cercetătorul de muzică rock, Joseph Burns de la Southeastern Louisiana University, atestă faptul că ”That’s All Right, Mama” cântată de Arthur ”Big Boy” Crudup, în luna septembrie a anului 1946. Această melodie a fost preluată de Elvis Presley ulterior. În schimb, pe locul 1 în topul unei reviste americane celebre pe numele ei Billboard, se află „Rock Around the Clock”, al lui Bill Haley, încă din anul 1954. 

    La scurt timp, în anii 1960, în Marea Britanie, își face apariția primul subgen al muzicii rock și anume hard rock-ul. Din el, peste o perioadă de timp, va fi creat heavy metal-ul ce se va bucura de categorisirea drept ”cultură individualistă”. Numeroase trupe ale momentului au fost unele ce sunt cunoscute și chiar ascultate și în ziua de azi. AC/DC, Scorpions, Led Zeppelin sau Metallica sunt doar câteva trupe de referință atunci când vorbim despre heavy metal. Succesul lor ce a debutat cu zeci de ani în urmă este purtat și pe culmile momentului actual, iar la petrecerile cu temă rock, piesele lor sunt nelipsite din playlist-uri. Fiind considerați idoli de mulți artiști ai momentului, faimoasele trupe continuă să inspire generațiile viitoare. 

    Peste nu foarte mult timp de la apariția acestui gen muzical, mai exact prin anii ‘70, au apărut și noi stiluri sau, mai bine spus, subgenuri ale rock-ului. Al doilea astfel de stil se intitulează ”punk rock”. Din cauza faptului că în Marea Britanie acesta a devenit rapid un mijloc de propagandă anarhistă, a fost asociat ulterior anarhismului. Tot din punk rock, a derivat la scurt timp un nou trend cunoscut sub termenii de ”noul val”. Fiind un tipar mult mai complex și mai elaborat al stilului de muzică rock, punk, a devenit rapid un nou trend în Marea Britanie și nu numai. Una dintre cunoscutele trupe ale subdiviziunii new wave este Duran Duran, ale cărei piese sunt ascultate chiar și în ziua de azi, bucurându-se de un prestigios și real succes. Alte trupe de referință sunt și The Police sau Depeche Mode ce au rămas în atenția publicului cu numeroase piese, ascultate și ele de fanii genului rock. 

    Mai apoi, prin anii 1980, își face simțită prezența și alternative rock-ul. A fost cunoscut pentru diversitatea ce îl caracterizează și mai ales pentru faptul că, alternative rock este mai mult un subgen al rock-ului special destinat trupelor, artiștilor și implicit melodiilor scoase, ce nu se încadrau în niciunul dintre stilurile deja existente. Motivele erau certe și anume stilul abordat de trupele respective, ce nu țineau cont de caracteristicile deja existente ale categoriilor de rock cunoscute. Așadar, datorită libertății oferite și, indirect, lipselor barierelor sau tipologiilor de respectat pentru categorisirea în genurile de rock, alternative-ul s-a bucurat de un real succes în următoarele decenii. Tocmai din cauza numeroaselor piese sau trupe ce se regăseau și se identificau drept adepte ale alternative rock-ului, el a devenit gen de sine stătător, fiind la rându-i împărțit în mai multe stiluri, în mai multe subgenuri. 

    Apariția a tot mai multe stiluri și categorii de rock a dus, prin anii 1990, la apariția unor așa zise ”genuri hibrid”. Ele se definesc ca fiind combinații de mai multe genuri de rock, chiar și cu alte stiluri muzicale.  

Ulterior apariției rock-ului, au debutat numeroase trupe care s-au bucurat de un real succes și care au rămas în istorie drept referință. Artiștii acestor trupe s-au bucurat pe tot parcursul carierei lor de faimă, fiind apreciați chiar și post-mortem. Ei reprezintă inspirație pentru trupe ale momentului, fiind cei care au dus muzica rock pe culmile succesului. Datorită faptului că a reușit să atragă mulți adepți, acest gen muzical urmat de toate subcategoriile lui, este adorat și continuă să nască noi trupe și artiști faimoși, meniți să ducă tot ce ține de muzica rock mai departe viitoarelor generații. 

Exteriorizarea energiei atât negativă, cât și pozitivă, este unul dintre criteriile pentru care muzica rock atrage foarte multe persoane. Sentimentele transpuse în versurile melodiilor rock, alături de trăirile artiștilor în care se regăsesc cei ce ascultă piesele, vor dăinui mult timp de acum înainte printre ascultători. Rock-ul este adorat și pentru puritatea sau revolta la care fac transmitere marile hit-uri ce datează încă de zeci de ani, compuse de celebritățile acestui gen muzical. 

3. Tipuri de muzică rock

    Subgenurile muzicii rock sunt extrem de numeroase și de vaste. În anul 2018 erau cunoscute aproximativ 150 de subgenuri ale muzicii rock. 

    Principalele tipuri care au generat derivate, sunt:

  • Hard rock
  • Punk rock 
  • Heavy metal 
  • Alternative rock 
  • Classic rock 
  • Gothic rock

    De la acestea, care sunt cunoscute chiar și de cei ce nu obișnuiesc sa aibă legătură prea mare cu muzica rock, au fost create melodii care ulterior s-au încadrat în anumite genuri ce sunt subordonate celor principale. 

Câteva dintre ”derivatele” genurilor de bază sunt:

  • Hardcore
  • Pop rock
  • Power metal
  • Death rock
  • Art rock
  • Folk rock
  • Black metal
  • Blues-rock 
  • Artcore 
  • Christcore
  • Comedy rock
  • Country rock
  • Groove metal
  • Glam rock
  • Jangle pop
  • Reggae rock
  • Screamo 
  • Skate rock
  • Thrash metal
  • Stoner rock
  • Soft rock
  • Post metal
  • Post rock
  • Horror punk 
  • Dark metal
  • Dance rock
  • Electro rock
  • Piano rock
  • Bedroom rock
  • Psychedelic rock 
  • Symphonic rock
  • Viking metal 
  • Wizard rock
  • Math metal
  • Latin rock
  • Lover rock

    Pe lângă toate acestea există numeroase alte subgenuri rock derivate atât din genurile principale, cât și din categoriile de muzică rock obținute în urma altora deja integrate în cele principale. 

    Așadar, au existat, există și vor continua să apară treptat mult mai multe subgenuri ale acestui stil muzical, iar ascultătorii se declară mulțumiți pentru diversitatea genului acesta de muzică. Influențele unei singure melodii pot fi integrate în mai multe subgenuri de muzică rock, fapt ce atrage numeroși ascultători ce preferă diferite categorii ale rock-ului. 

4. TOP trupe legendare ale muzicii rock

    Au existat, de-a lungul vremii, numeroase trupe rock. Multe dintre ele au reușit să rămână în atenția publicului chiar și după destrămarea lor ori moartea artiștilor consacrați. Aceștia au continuat să inspire numeroase generații cu muzica lor și au fani chiar și după zeci de ani. Din cauza impactului pe care piesele lor l-au avut asupra ascultătorilor, trupele mari ale vremii continuă să răsune la petreceri tematice, în căștile fanilor sau chiar la festivaluri ori în cluburi. Numele cu rezonanță din lumea muzicii rock sunt cunoscute și de cei ce nu sunt adepții muzicii rock. 

    Așadar, iată o listă cu nume mari și trupe ale muzicii rock, atât cu formații din top-urile românești, cât și cu cele din top-urile internaționale:

  • Red Hot Chili Peppers
  • Coldplay
  • R.E.M.
  • Iris
  • Metallica
  • Linkin Park
  • Bob Dylan
  • AC/DC
  • Audioslave
  • Evanescence
  • Nightwish
  • Hollywood Undead
  • Papa Roach
  • Skillet
  • Marilyn Manson
  • Korn
  • Within Temptation
  • Bon Jovi
  • The Rolling Stones 
  • Scorpions
  • Pink Floyd
  • The Beatles
  • Sunrise Avenue
  • Phoenix
  • Robbie Williams
  • The Charlatans
  • Guns N” Roses
  • Cargo
  • Santana
  • Ramones
  • OneRepublic
  • Mark Knopfler
  • Iron Maiden
  • Ozzy Osbourne
  • Iron Butterfly
  • Green Day
  • Bush
  • Vama 
  • The Animals
  • Electric Fence
  • Tokio Hotel
  • Rush
  • Sonic Taste
  • Queens of the Stone Age
  • Oasis 
  • Nirvana
  • Led Zeppelin
  • Duran Duran
  • UFO

    Regele muzicii rock’n’roll va rămâne însă Elvis Presley, cel care a descris prima dată pe o scenă partea practică a acestui gen muzical. A fost simbolul unei generații întregi, revoltată pe tot ceea ce era impus de America vremurilor. Acesta, prin toate trăirile împărtățite pe scenă, continua să atragă un public numeros care se arăta atras de toate gesturile lui menite să exprime dragoste liberă și fără bariere. Versurile melodiilor lui sunt memorate chiar și azi de numeroase generații care nu au crescut neapărat cu muzica marelui Elvis Presley.

    Ulterior la apariția trupelor mari, precum Beatles sau Rolling Stones, rock and roll-ul întărește și mai tare tot ce era construit de acest gen muzical până atunci. 

    Muzica rock va reprezenta mult timp de acum înainte o revelație a vremurilor vechi. Artiștii consacrați, rămași legende, continuă să fie apreciați de generațiile ce vin din spate, melodiile lor cunoscute fiind ascultate chiar și după zeci de ani. Cu siguranță vor rămâne atât în inimile, cât și în playlist-urile numeroaselor persoane ce apreciază muzica rock, dar nu numai. 

    Acum că ai aflat mai multe detalii despre muzica rock, atât despre istorie, cât și despre trupe legendare, dar și actuale, tu ce piesă rock vei asculta prima dată? Ai una preferată ce îți bucură auzul de fiecare dată când o asculți?

Sursa foto: shutterstock.com, pinterest.com