Muzica grecească – reprezentanți și stiluri

Grecia este istorie, soare și strălucirea razelor pe luciul mării, este bucurie și savoare, iar muzica grecească reprezintă o minunată reflecție a tuturor acestor trăiri. Dacă îți dorești să afli mai multe detalii despre această parte a tradiției grecești, citește în continuare acest articol. 

1. Muzica grecească – instrumente

Muzica grecească veche își are originile în Antichitate, era o componentă importantă la toate sărbătorile, nelipsită de la ceremoniile religioase, bărbații făceau parte din coruri, iar muzica constituia o materie importantă, care se preda la școală. Forța muzicii era considerată de grecii antici capabilă să formeze caractere, predarea ei fiind de bază pentru formarea viitorului cetățean. Muzica ocupa un loc important în societate și era prezentă la toate formele de spectacol.

În muzica grecească tradițională se foloseau instrumente tipice, din care au luat naștere o parte dintre instrumentele actuale, cele mai populare fiind lira, chitara și aulosul. Chitara, un instrument cu coarde pentru acompaniamentul vocilor, iar aulosul, un instrument de suflat cu numeroase variante.

Actual, în muzica grecească de petrecere devenită extrem de apreciată, se folosesc încă o serie de instrumente tipice, care își au originile din cele tradiționale, utilizate încă din vechime.

Printre cele mai importante instrumente cu coarde folosite în prezent sunt chitara, ukulele, precum și unele instrumente cu arcuș clasice, precum viorile.

Lăuta – un instrument cu coarde, asemănător chitarei, folosit în zona continentală și insulară a Greciei.

Bouzouki – instrumentul vedetă al muzicii tradiționale grecești, fiind cel mai important reprezentant a stilului rembetiko. A fost inspirat de pandoura, un instrument cu gât lung sau mediu și cu o cameră de rezonanță redusă ca dimensiuni. Denumit în Africa kwitra, iar în Italia, chitara italiană și mandolină.

Mandolina – foarte utilizat în muzica populară grecească a Insulelor Ionice.

Santouri – un instrument cu coarde în care sunetul este produs prin lovirea lor, fiind asemănător țambalului din tarafele românești

Oud – cel mai probabil strămoșul lăutei, de care se diferențiază datorită gâtului de dimensiuni mai scurte.

Cobza – utilizat de cei mai renumiți lăutari

Printre cele mai importante instrumente de suflat rămâne flautul ca fiind printre cele mai populare, utilizat din vechime, primele lui atestări datând încă din paleolitic.

În afară de cele clasice, precum clarinetele, există o serie de instrumente mai puțin convenționale:

Lalitsa – asemănător ocarinei, pe care unii și-l amintesc din copilărie, fluierul din lut, în forma unei păsări umplută pe jumătate cu apă, adeseori folosit la cântecele populare grecești.

Cimpoiul – folosit în special în Nordul Greciei și care aici are trei țevi

Zourna – realizat din lemn, în special din fag, cireș, nuc

Nelipsite din grupurile populare grecești, tobe și instrumentele de percuție dintre cele mai diversificate, care produc sunetul prin lovirea membranei direct cu mâna, sau cu bețe de diferite dimensiuni.

Davouli – sau toba de la noi, un instrument cu o vechime antică și care împreună cu zourna sunt nelipsite din muzica Greciei continentale.

Tamburine – și instrumente de percuție tradiționale, folosite în special în zonele din nordul Greciei și în insulele Egee, alături de cimpoi.

Linguri – fabricate din lemn dur, utilizate mult de insulari și care necesită o îndemânare specială, dar și cinele, mici discuri de metal legate de degete, folosite din cele mai vechi timpuri și cunoscute anterior sub numele de chimvale.

2. Muzica grecească – reprezentanți și stiluri

Muzica grecească tradițională

Manos Hatjidakis – născut în 1925, este unul dintre cei mai cunoscuți compozitori de muzică grecească instrumentală, mai precis orchestrală. În 1960 câștigă un Oscar pentru piesa Never Sunday, compusă pentru filmul cu același titlu. În original, melodia s-a numit Copiii din Piraeus (Ta Pediá tou Pireá). A colaborat cu Lale Andersen, Brenda Lee și Nat King Cole, printre alții. Povestea este transpusă și pe Broadway cu titlul Illya Darling, alături de  Melina Mercouri. În 1965 va lansa Gioconda’s Smile, produs de Quincy Jones, iar compozițiile sale vor marca peisajul muzical. După un îndelungat exil în America, revine în Grecia după 1989, înființează Orchestra culorilor, continuă să compună și să dirijeze până la moarte, în iunie 1994.

Muzica grecească cunoscută

Mikis Theodorakis – (1925-2021), unul dintre cei mai iubiți și apreciați muzicieni greci, compozitor și textier, cu studii la Paris, trăiește o bună parte din viață în exil. Compune, dacă nu cea mai frumoasă melodie grecească, cea mai cunoscută melodie grecească, devenită celebră din filmul „Zorba grecul”, regizat de Michael Cacoyannis, care câștigă trei premii Oscar. Scena emblematică de la finalul acestui film, protagonizată de Anthony Quinn și  Alan Bates a devenit celebră, a adus faima muzicii grecești de petrecere, se dansează și acum în tavernele grecești și nu numai. Compune muzica pentru numeroase filme, printre care Serpico, filmul în care joacă și Al Pacino. Primește numeroase premii internaționale, iar în 1996 organizează concerte în toată Europa, sub auspiciile Amnesty International.

Muzica grecească instrumentală

Vangelis

Evángelos Odhiséas Papathanasíu ([Ευάγγελος Οδυσσέας Παπαθανασίου) unul dintre cei mai iubiți muzicieni, cu o carieră internațională și numeroase premii. Abordează diferite stiluri muzicale: de film, ambientală, clasică și rock progresiv, dar se remarcă ca fiind unul dintre cei mai apreciați compozitori de muzică electronică. Scoate peste 52 de albume, single și în colaborare, printre cei mai apropiați fiind Jon Anderson, solistul vocal al trupei Yes.

În anii ´60 înființează la Paris trupa Aphrodite’s Child, împreună cu Demis Roussos, o trupă de rock progresiv, care devină celebră datorită piesei „Rain and Tears”. Deși se despart în 1972, cei doi cunoscuți muzicieni greci vor mai avea colaborări ulterioare. Compune muzică de film și câștigă în 1982 un premiu Oscar cu banda sonoră a filmului Chariots of Fire. Este nominalizat și la alte premii pentru coloanele sonore ale filmelor Blade Runner și Conquest of Paradise. Muzica lui este caracterizată de un sunet specific produs de sintetizatoare, cel mai reprezentativ album în care tonalitatea muzicală marca Vangelis, făcând parte din banda sonoră a filmului Chariots of Fire.

Muzica grecească de dragoste

Nana Mouskouri

Cantautoare, una dintre solistele cele mai cunoscute din Grecia, cu numeroase albume în topuri internaționale. Muzica ei se inspiră din folclorul grecesc, un exemplu din categoria cântecelor genului „nisiotika” este „Sto parathiri stekossoun”. Cântecele genului nisiotika reflectă spiritul oamenilor din insulele grecești. A înregistrat cântece în cel puțin 12 limbi de circulație internațională și cântă alături de mari soliști. Un duet celebru îl face cu Harry Belafonte în piesa Try to remember.

Muzica grecească nouă

Nikos Vertis este unul dintre reprezentanții cei mai apreciați, compune unele dintre cele mai frumoase melodii din muzica grecească de dragoste, precum „Dacă ești o stea strălucitoare” (Αν είσαι λαμπερό αστέρι) „Vreau să te simt” (έλω να με νιώσεις) și „Giati To Metanionis” (Γιατί το μετανιώνεις).

Cântece grecești celebre în toată lumii

Au făcut înconjurul lumii și au fost interpretate de mari artiști precum Shirley Bassey, The Beatles, Dalida, Edith Piaf, Connie Francis, devenind hituri mondiale.

–       Shirley Bassey – Viața continuă – compusă de Mikis Theodorakis, inspirat și sensibilizat de lupta poporului irlandez pentru eliberare. Versurile sunt compuse de Vassilis Rotas.

–       Duke Ellington – Niciodată duminică, compusă de Manos Hadjidakis

–       Nat King Cole – în 1963, studiourile MGM au filmat în Grecia cu Peter Finch și Jane Fonda. Muzicianul, deja câștigător al Oscarului, Manos Hadjidakis scrie muzica filmului, iar Nat King Cole cântă „Make your pain Joy”

–       The Walkabouts – piesa „Trenul pleacă la ora 8” pe versurile lui manos Eleftheroiu și muzica Mikis Theodorakis este inclusă în albumul lansat în 1970.

Muzica grecească superbă

Probabil cel mai cunoscut și popular hit grecesc, devenit celebru datorită filmului „Zorba grecul”, cântecul cu același titlu a lui Manos Hadjidakis se aude încă în tavernele grecești și la petrecerile din întreaga lume.

Muzica grecească tradițională

Un reprezentant important al muzicii populare grecești este Gianni Poulopoulos, cantautor, care a colaborat printre altele cu Mikis Theodorakis. Este al patrulea dintre cei mai bine vânduți cântăreți greci din toate timpurile.

Muzica grecească – hituri

Se dansează pe muzica grecească nu doar în tavernele de pe frumoasele țărmuri ale Greciei. Ritmurile unor melodii devenite hituri internaționale ridică de pe scaune dansatori din întreaga lume.

Helena Paparizou – se naște în Suedia, din părinți greci. A fost membră a duo-ului de muzică grecească populară și dans denumit Antique, împreună cu Nikos Panagiotidis. În 2003, Antique se desființează și cântăreața își începe o carieră solo, plină de succes. Semnează un contract cu Sony Music și lansează single-ul de debut „Anapandites Kliseis” și albumul „Protereotita” în 2004. Muzica ei se încadrează în genurile pop, dance pop, pop rock, laïko, electronică. În 2005 participă la concursul Eurovision desfășurat la Kiev cu piesa „My number one”. Face o carieră în televiziune și este una dintre cele mai apreciate soliste de muzică grecească bună. Ultimul album lansat în 2021 de Helena Paparizou este „Apohrosis”, fiind al șaptelea album al cântăreței, lansat la EMI Music Greece.

Muzica grecească cunoscută

Padelis Padelitis

Cantautor și textier grec, moare în 2016 într-un accident de mașină. Este un muzician autodidact, care devine foarte cunoscut în 2012, când lansează un videoclip cu propria compoziție intitulată „Den Tairiazete Sou Lew” acompaniat de chitara acustică. Piesa a atins un număr record de vizualizări, ceea ce i-a adus un contract cu o cunoscută companie grecească de discuri. În 2013 a câștigat premiul MAD Music Award pentru cel mai bun artist. Una dintre cele mai ascultate și cunoscute piese de muzică grecească compusă și interpretată de Padelis Padelitis este „Ginete”.

Muzica grecească ritmată

Panos Kiamos

Este un reprezentant al stilului muzical laïko-pop, în 1998 lansează primul său CD intitulat „Enas Erotas Latria ke Anagki”, iar două dintre cântecele de pe acest album devin celebre: „Ola Ya Senane Milane” și „Trelos Ya Sena”. La sfârșitul anului 2010 a lansat un nou album intitulat „Tha Ziso Gia Mena” cu care câștigă 4 premii de platină și un premiu pentru cea mai bună melodie cu piesa „Sfiriksa kai elikses”. În 2012 devine popular și pe posturile nord americane de radio cu piesa intitulată „To Aima Mou Piso”.

Muzica grecească de top

Antonis Ramos

Numele lui real este Antonis Paschalidis, solist, reprezentant al muzicii laïko și modern laïko, a performat live alături de artiști precum Dimitris Mitropanos, Stefanos Korkolis și Marios Tokas. După ce semnează cu Sony Music Greece, lansează primul lui album intitulat „Antonis Ramos” a devenit disc de platină în câteva luni, ceea ce îl propulsează în carieră. În decembrie 1999 un alt album al lui, intitulat „Pali ap’tin arxi” în care colaborează cu artiști cunoscuți precum Christos Nikolopoulos și Stamatis Spanoudakis, devine disc de platină. Una dintre cele mai îndrăgite și cunoscute melodii ale sale este „Ti imouna gia sena”.

Muzica grecească internațională

Ellie Kokkinou

Reprezentantă a stilurilor contemporary laïkaa, folk și dance pop, studiază chitara la Attiko Conservatory, unde se specializează în chitara acustică și chitara electrică. În 1990 începe colaborarea cu Kostas Tournas, unul dintre pionierii muzicii rock grecești. Imediat după, lucrează cu artiști renumiți de pe scena muzicii grecești contemporane precum Antonis Vardis, Tolis Voskopoulos, Anna Viss, Glykeria, Eleni Dimou și mulți alții. În 1996 semnează cu Sony Music Greece, în 1998 scoate un CD single intitulat „Kapia Mera”, iar în 1999 albumul de debut „Epikindyna Paihnidia”. În 2000, o melodie grecească și anume Pao Pao de pe cel de-al doilea album intitulat „Andriki Kolonia” devine un hit. Are 3 discuri de platină, iar ultimul album scos în 2021 este „Ta Sinesthimata Mou”.

Muzica grecească nouă

Kostas Tournas

Dă o direcție rock-ului grecesc la sfârșitul anilor ´60, alături de trupe precum „Socrates Drunk the Conium” și este unul dintre fondatorii trupei de rock Poll. Muzica acestei trupe rezonează cu publicul tânăr și va lansa piese care vor rămâne în istoria rock-ului grecesc. În 1972, albumul rock opera de muzică progresivă intitulat „Aperanta Horafia” este considerat exponent pentru rock-ul grecesc. Cântecul de protest „Anthrope Agapa”, lansat cu trupa Poll, alături de albumurile solo „Astroneira” și „Kyries kai Kyrioi” au fost printre cele mai mari succese ale anilor ´70. Ultimul său album îl scoate în 2000 și poartă titlul „Time steals”.

Muzica grecească populară

Paschalis Terzis

Își începe cariera ca back-up vocalist, alături de cântăreți celebri ai anilor ´60, printre care Tzeni Vanou. Începând cu 1980, a înregistrat numeroase albume, unele dintre ele ascultate și în prezent. Cu albumele sale câștigă câteva discuri de platină și de aur, printre cele mai cunoscute fiind: „Paliokairos” în 1997, „I Diafora” în 2007, „Duo Nyxtes Mono” în 2011.

Cu siguranță, la petrecerile și tavernele din toată lumea se dansează pe muzica grecească, se cântă cele mai frumoase melodii grecești, iar la sfârșit, conform cunoscutei tradiții, cioburile farfuriilor și paharelor sparte stau mărturie a aprecierii acordurilor grecești tradiționale sau ale hiturilor din topurile actuale.

Sursa foto Pexels.com.