Clarinetul și tainele sale – Lucruri pe care poate NU le știai despre acest instrument muzical

Muzica a reprezentat întotdeauna, mai ales pentru oamenii sensibili, o posibilitate perfectă de a-și exprima liber trăirile, de a se simți independenți și în largul lor. Instrumentele muzicale au reușit să le ofere mijloacele prin care să facă acest lucru. Printre acestea, un rol important îl are și clarinetul, reușind să devină tot mai apreciat, chiar și în rândul creațiilor muzicale realizate în afara celor de tip savant. 

În articolul de mai jos vei descoperi diferite informații despre ce este și cum a apărut clarinetul, care sunt părțile componente, despre rolul său în orchestră și vei afla diferite lucruri mai puțin știute de publicul larg. 

Cuprins:

1. Clarinetul – Informații utile pentru orice amator

1.1. Ce este clarinetul

1.2. Cine a inventat clarinetul

1.3. Care sunt componentele clarinetului

2. Posibilitățile tehnice și expresive ale clarinetului și rolul său în orchestră

2.1. Clarinetul în muzica clasică

2.2. Clarinetul în jazz

2.3. Clarinetul și alte genuri muzicale

3. Lucruri mai puțin știute despre clarinet

4. Interpreți celebri care au cântat la clarinet

1. Clarinetul – Informații utile pentru orice amator

Farmecul muzicii este de necontestat pentru majoritatea oamenilor sensibili la frumos. Există pasionați care mărturisesc faptul că rezonează cu sunetul clarinetului, care reușește să transmită simplu o mulțime de trăiri. 

Cei care doresc să învețe să cânte la acest instrument au de parcurs un drum extrem de lung în descifrarea acestor taine. Pentru început, trebuie să-și dezvolte aptitudinile muzicale, să-și însușească noțiunile de teoria muzicii și de tehnică instrumentală, apoi, prin studiu intens, vor putea să treacă la tehnicile mai avansate.

1.1. Ce este clarinetul

Clarinetul este instrumentul muzical confecționat din lemn, cu ancie simplă și corp cilindric. El a apărut ca o îmbunătățire reală a unui instrument francez, numit „chalumeau”, dar și pentru că unii își doreau cumva o upgradare a altor tipuri de instrumente muzicale, cum ar fi trompeta sau flautul. 

1.2. Cine a inventat clarinetul

Instrumentul a fost inventat în Germania, în secolul al XVII-lea, de către Johann Christoph Denner, care avea în minte să dezvolte acel chalumeau francez pe care îl foloseau doar cei foarte pricepuți să cânte în acord cu ușurință. Inițial, arăta ca un flaut, având 8 găuri și 2 clape, dar, din păcate, nu reușea să interpreteze un registru prea înalt, așa că prin perfecționarea lui, s-a reușit obținerea unei reale îmbunătățiri, înlocuindu-se trompetele înalte (clarini). De această dată, clarinetul reușea perfect să aibă o gamă tonală mai largă și, astfel, a fost introdus în marile concerte, compozitorii creând partituri speciale, greu de interpretat, doar pentru acest instrument muzical. 

Modelul german de clarinet, inventat de Denner, este folosit încă în Germania și Austria, dar există și alte tipuri: clarinetul Albert, care are tonalitatea mai joasă și se folosește în muzica de jazz și cea orientală, și clarinetul Boehm, care este foarte răspândit în Franța, SUA, UK, dar și în alte zone de pe întreg mapamondul. Modelul folosit pe scară largă în ziua de astăzi este definitivat în 1839 de către Klose. 

1.3. Care sunt componentele clarinetului

Înainte de a învăța notele sau diferite tehnici de a cânta la clarinet, fiecare elev va observa care sunt componentele acestui instrument muzical pentru a reuși să înțeleagă clar cum va reuși să-l stăpânească perfect. Astfel, clarinetul este un tub de 67 de cm, confecționat din abanos, de regulă, cilindric, în cea mai mare parte, și conic la extremități, alcătuit din:

• capul (fabricat din ebonit) înzestrat cu o ancie simplă – este cel care produce sunetul provocat de suflul celui care cântă la instrument;
• butoiașul – servește cu succes la reglarea clarinetului;
• corpul superior și corpul inferior (aici, orificiile sunt astupate cu supape, care se mânuiesc printr-un sistem de pârghii);
• pavilion (deschiderea în pâlnie) – care servește la întărirea sunetelor, mai ales a ultimelor sunete grave.

Există clarinete de dimensiuni diferite, scopul lor fiind acela de a acoperi o întindere cât mai mare a sunetelor:

• clarinete mici (pentru sunetele înalte);
• clarinete mijlocii;
• clarinetul bas.

Corpul clarinetului poate fi fabricat din lemn, plastic, metal, rășină sau ebonită, fiecare dintre ele având alte caracteristici acustice. 

2. Posibilitățile tehnice și expresive ale clarinetului și rolul său în orchestră

Dintre clarinete, cele mai folosite de către interpreți sunt cele în SI bemol, deoarece au o sonoritate strălucitoare. Pentru a obține sunete mai grave, clarinetul în LA devine preferat. Interesant este faptul că instrumentul nu sună la fel pe toată întinderea sa. Astfel, se pot identifica câteva tipuri de posibilități expresive:

• în registrul grav și forte, clarinetul are o intensitate dramatică, furioasă chiar, ce se poate transforma în nuanța de piano, dând impresia de fluiditate;
• în registrul mediu, sună discret, delicat;
• în registrul acut, sunetul clarinetului este strălucitor, pătrunzător.

Cum se cântă la clarinet? Este o întrebare la care profesioniștii sunt cei mai îndreptățiți să răspundă. Astfel, cei care doresc să învețe să cânte la acest instrument trebuie să înțeleagă faptul că este imperios necesar să apeleze la un profesor și să depășească încercările amatoricești. La lecțiile de clarinet se vor învăța diferite lucruri foarte importante:

• postura;
• tehnica de respirație;
• suflatul;
• pozițiile degetelor (pentru fiecare mână);
• repertoriul adaptat în funcție de nivelul elevului. 

În orchestră, se folosesc două tipuri de clarinete. Acestea sunt utilizate fie pentru a întări coardele, fie pentru a susține notele din acord la înălțimea necesară. 

2.1. Clarinetul în muzica clasică

Clarinetul este foarte folosit în muzica clasică, făcând parte din instrumentația standard pentru orchestră și bandă de concert. În mod obișnuit, erau folosiți doi clarinetiști, dar crescând secțiunile de clarinet, a fost nevoie și de prezența celui de-al treilea. Astfel, în ziua de astăzi, pentru a asigura o varietate sonoră, sunt utilizate mai multe tipuri de clarinete: A, B, cele de soprano E sau D, alto, bas sau contrabas etc. 

Muzica cultă pentru clarinet a apărut în barocul târziu, iar primul compozitor care a folosit acest instrument a fost Jean Philippe Rameau. 

2.2. Clarinetul în jazz

Acest instrument a avut un rol central în muzica jazz, fiind demnă de remarcat prestația unor cântăreți de renume din New Orleans. Aceștia reușeau să facă minuni muzicale cu ajutorul instrumentelor muzicale. Clarinetul, trompeta și trombonul au intrat într-un duel fabulos cu instrumentele ritmice; bassul, bateria, banjo, pianul. Câțiva reprezentanți de seamă ai folosirii clarinetului în jazz pot fi considerați:

• Alphonse Picou;
• Jimmy Noone;
• Sidney Bechet;
• Louise Nelson Delisle;
• Alcide Nunez;
• Benny Goodman;
• Artie Shaw;
• Woody Herman;
• Duke Ellington;
• Pee Wee Russell.

Treptat, locul clarinetului în trupele de jazz a fost uzurpat de saxofon, pentru că era mai ușor de folosit și pentru că avea un sunet mult mai puternic. Cu toate acestea, clarinetul nu a dispărut în totalitate, fiind utilizat și azi în acest gen muzical. 

2.3. Clarinetul și alte genuri muzicale

Și alte genuri muzicale folosesc acest instrument, deși poate fi mai greu de crezut de către unii oameni, însă clarinetul face cu adevărat furori. 

• Muzica rock – Trupe celebre de rock l-au utilizat în albumele lor, cum ar fi Beatles, Pink Floyd, Radiohead, Aerosmith, Billy Joel, Tom Waits;
• Muzica Klezmer – Aici sunt preferate clarinetele de sistem Albert;
• Muzica braziliană de choro și samba folosesc clarinetul;
• Folclorul albanez;
• Muzica de nuntă bulgară – Un mare clarinetist este Ivo Papazov;
• Muzica de nuntă din Macedonia de Nord;
• Muzica tradițională grecească;
• Muzica populară turcească.

Clarinetul este un instrument muzical adânc înrădăcinat în lumea Balcanică. Muzica sa este seducătoare, cu sunete alungite.

3. Lucruri mai puțin știute despre clarinet

Clarinetul are numeroși fani și în prezent. Printre lucrurile poate mai puțin știute despre acesta se numără:

• A apărut în Italia secolului al XV-lea și a devenit foarte popular în Europa secolelor XVI-XVIII;
• I se mai spune și „mica trompetă” și este foarte iubit în muzica de petrecere de pe întreg mapamondul;
• Face parte dintr-o familie mai mare de instrumente de suflat, printre care se numără oboiul, taragotul, flautul, fagotul și saxofonul;
• Cea mai îndrăgită lucrare muzicală pentru clarinet îi aparține lui Mozart, „Concertul pentru clarinet în A major, K 622”;
• La o formație de 50 de muzicieni, există 10-12 clarinete dispuse pe 3 voci, care se află în stânga dirijorului;
• Woody Allen știe să cânte la clarinet încă din copilărie, numele său de scenă (Woody) fiind inspirată de cel al unui clarinetist, pe nume Woody Herman. Evident că această activitate a rămas pentru actor un simplu hobby, deși a avut succes cântând la acest instrument alături de trupa „New Orleans Jazz Band”.

4. Interpreți celebri care au cântat la clarinet

Acest instrument muzical a reușit să atragă numeroși muzicieni pasionați, care au reușit să emoționeze publicul larg prin trăirile diferite pe care le transmite cu atât de multă ușurință. Astfel, pot fi menționați:

• Anton Stadler – a fost unul dintre primii muzicieni care au folosit clarinetul, deși un instrument destul de rudimentar pe vremea sa. El este cel care l-a inspirat pe Mozart să compună multe dintre creațiile sale;

• Johann Simon Hermstedt – a realizat o mulțime de îmbunătățiri ale clarinetului, deoarece era nevoit să cânte partiturile lui Spohr, care nu era prea interesat de modul în care muzicianul ar fi putut să le pună în practică. Din acest motiv, multe dintre acestea sunt extrem de dificil de interpretat de muzicienii din aceste vremuri moderne;

• Benny Goodman – a fost un adevărat maestru în utilizarea clarinetului în muzica de jazz, având un stil inconfundabil, ceea ce a permis, de altfel, o nouă direcție în interpretarea muzicală cu ajutorul clarinetului;

• Artie Shaw – a fost clarinetist, compozitor, scriitor și actor, reușind să impresioneze prin aparițiile sale. Una dintre melodiile sale celebre este „Begin the Beguine”.

Și în spațiul românesc există mari interpreți la clarinet, cum ar fi:

• Valeriu Bărbuceanu – a făcut Liceul Militar de Muzică din București, Liceul de Muzică „Octav Băncilă” din Iași, a absolvit clasa de clarinet din Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București. A debutat în calitate de clarinetist solo. De asemenea, a făcut parte din diferite formații;

• Mieluță Bibescu – este un clarinetist de etnie romă, care a urmat cursurile Conservatorului de la București, secția clarinet. La sfârșitul anilor ‘70 devine unul dintre cei mai respectați clarinetiști români din muzica lăutărească;

• Peter Wertheimer – clarinetist evreu născut în Transilvania, a avut colaborări fructuoase cu Johnny Răducanu, Eugen Gondi, Marius Popp, Dan Mândrilă, Radu Goldiș, Adrian Enescu. După ce a emigrat în Israel, în 1977, a activat, la început, în domeniul muzicii ușoare locale, apoi a cântat ca solist cu Orchestra Filarmonică Israeliană din Tel Aviv. De asemenea, a participat și la alte proiecte interesante;

• Iosif Ivanovici – născut în 1845, a fost clarinetist, dirijor și compozitor român de muzică militară și ușoară. A luat lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Red, apoi a studiat muzica la Iași;

• Traian Lăscuț-Făgărășanu – la vârsta de 7 ani a fost adoptat de armată și a devenit copil de trupă, apoi trece la fanfara militară, unde capătă o pregătire teoretică muzicală foarte solidă și a început să cânte la clarinet. A pregătit și a participat la spectacole organizate în cinstea soldaților din prima linie a frontului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost angajat ca solist instrumentist la Filarmonica de Stat din București. A colaborat cu majoritatea interpreților cunoscuți din perioada în care a trăit. Se pare că studia zilnic câte 7 ore la acest instrument și a creat două suite ardelenești pentru clarinet și orchestră simfonică;

• Gabriel Mezei – este un clarinetist român de jazz, născut în 1921 la Abrud, și e considerat cel mai bun acompaniator din România de stil clasic, fiind recunoscut pentru ritmul riguros, precis;

• Iliuță Rudăreanu – cunoscut clarinetist și compozitor român de etnie romă, s-a născut într-o familie de muzicanți. Printre lucrările sale celebre se numără: „Hora rândunelelor”, „Corul păsărilor”, „Jocul de la Dunăre”, „Sârba lui Iliuță Rudăreanu”.

În concluzie, oricine vrea să cânte la clarinet trebuie, mai întâi, să știe cum arată un astfel de instrument muzical, să-și însușească toate noțiunile teoretice și tehnicile muzicale adecvate, astfel încât să reușească să redea acordurile de care are nevoie pentru a deveni un clarinetist adevărat, apreciat de public. 

Surse foto:

shutterstock.com

ro.pinterest.com