Eufoniul – ce este și de ce ar trebui să înveți să cânți la el

Eufoniul este acel instrument din orchestră care scoate sunete groase, dar incredibil de fine și plăcute la auz. Dacă eufoniul ar fi un om, cu siguranță ar fi un domn stilat ca Frank Sinatra, bând relaxat un pahar de scotch într-un bar de jazz. Acest instrument de suflat se întâlnește în special în orchestrele militare, însă poate avea multiple roluri într-o lucrare muzicală, putând pur și simplu să țină notele de bas, să cânte melodia principală sau chiar să aibă propriul solo. Eufoniul seamănă foarte mult cu tuba, însă are dimensiuni semnificativ mai mici. 

1. Eufoniul – structura și ambitusul

Eufoniul este, de obicei, construit într-un model vertical, cu trei sau patru supape de tip piston. Alezajul este relativ mare și puternic conic, făcând sunetul instrumentului gros și bogat. Gama instrumentului este similară cu cea a baritonului sau a trombonului, dar cu toate acestea, notele joase sunt, în general, mai puternice decât la instrumentele cu alezaj mai mic.

Iată care sunt componentele eufoniului:

• clopotul;
• muștiucul;
• cele trei sau patru valve;
• tubul central.

Intervalul de note pe care îl acoperă un eufoniu este cuprins între Si bemol 1 și Si bemol 4 în bas. 

Printre eufoniștii celebrii se numără Herbert Scott, Bert Sullivan, Alex Mortimer, Nicholas Childs și Stephen Mead.

Iată câteva opere muzicale care necesită un eufoniu: 

• „Mars, Jupiter and Uranus” din “The Planets” a lui Gustav Holst;
• „The Golden Age” a lui Dmitri Shostakovich;
• „Don Quixote” a lui Richard Strauss.

2. Cum a apărut eufoniul

Strămoșul eufoniului a fost un instrument numit „șarpe” (serpent), datorită formei sale șerpuite. Era construit din lemn, alamă sau argint și se cânta la el cu o piesă bucală din cupă sau din fildeș. Acesta este citat ca un precursor al eufoniului, deoarece au mai multe aspecte în comun. Ambele produc un sunet în același mod, folosind un muștiuc cu o cupă adâncă și au o gaură conică și o lungime similară. Astfel, tonurile celor două instrumente sunt similare. Cu toate acestea, șarpele a fost un instrument foarte dificil de utilizat, în mare parte deoarece găurile pentru degete erau foarte spațiate. El a fost urmat de oficleid, un instrument de suflat cu aspect de oboi, însă mult mai mare. Spre deosebire de precursorul său, oficleidul s-a transformat într-un instrument care poate fi inclus în interpretări solo. În cele din urmă, în 1843, Sommer de la Weimar a creat eufoniul. Oficleidul și eufoniul au coexistat timp de cel puțin cinci decenii. Cel din urmă, însă, a fost mai ușor de utilizat, mai ieftin și mai ușor de fabricat în cantități mari. 

3. Eufoniul – de ce să înveți să cânți la acest instrument muzical

În cazul în care îți dorești să faci performanță cu un instrument de suflat de orchestră, într-adevăr, cel potrivit poate fi greu de ales. Fiecare instrument are ceva interesant de oferit, indiferent dacă este vorba de forma lui, de materialul din care este confecționat, de sunetul lui sau de rolul său într-o piesă orchestrală. Există, însă, multe motive excelente pentru a alege să cânți la eufoniu:

• Secțiunea de instrumente de alamă cu o tonalitate joasă, care include trombonul, eufoniul și tuba, este baza și fundația oricărei orchestre, astfel încât atunci când vei cânta la eufoniu, vei juca un rol cheie în succesul grupului.

• Eufoniul este foarte ușor de asamblat. Tot ce trebuie să faci este să plasezi piesa bucală în conducta de plumb.

• Eufoniul are o gamă largă de tonuri, iar sunetul său este în mod constant bogat și plăcut. Este flexibil atât în ​​calitatea tonului, cât și în intonație. Prin urmare, se potrivește foarte bine în aproape orice combinație de instrumente.

• Digitația eufoniului este aceeași cu cea a trompetei. Prin urmare, ai toate șansele să înveți foarte repede încă un instrument dacă îți dorești.

• Eufoniul poate interpreta liniile de bas, însă primește foarte des și solo-uri sau chiar melodiile principale în foarte multe piese. Vei avea ocazia să experimentezi toate ipostazele unui instrumentist.

Cu alte cuvinte, eufoniul este un instrument muzical de suflat mai puțin cunoscut după nume, dar care are însă un sunet extraordinar. Cine alege să devină eufonist va putea începe foarte ușor să cânte și la trompetă și va putea interpreta solouri extraordinare din opere muzicale cunoscute cum ar fi „Don Quixote”.

Surse foto: Pixabay.com, Shutterstock.com.