Cobza este considerată de mulți români iubitori ai muzicii vechi ca fiind un instrument magic, folosită, în special, ca acompaniament în formațiile de lăutari. Puțini sunt aceia care n-au auzit de Barbu Lăutaru sau care nu au fredonat vreodată versurile „Să-mi cânţi, cobzar bătrân, ceva,/ Să-mi cânţi ce ştii mai bine,/ Că vin ţi-oi da şi bani ţi-oi da,/ Şi haina de pe mine!”. Cu un sunet aparte, diferit de al altor instrumente cu corzi ciupite, cobza este aproape exotică în orchestrele de muzică actuală.
Mai departe de legendele care circulă în jurul acestui obiect uitat al cobzarilor celebri din vremurile de demult, descoperă mai jos informațiile concrete privind instrumentul iubit și adaptat de către multe popoare.
Cuprins
1. Scurt istoric al instrumentului cobză
2. Familia cobzei ca instrument muzical
3. Câteva curiozități despre cobză
1. Scurt istoric al instrumentului cobză
Cobza este un instrument muzical cu corzi ciupite, foarte controversată ca origini, existând în România oameni care o consideră înrudită cu lăuta, de proveniență arabo-persană, variantă admisă la nivel oficial și alte voci care susțin că este un instrument autohton, născut pe pământ românesc, înrudită cu lira tracă. Aceștia din urmă admit că varianta primitivă a lăutei (din secolul al XVIII-lea) seamănă cu cobza, având ”gâtul fracturat” și o cutie de rezonanță bombată, însă ar diferi prin lungimea grifurii.
Deși nu se cunosc primele atestări ale cobzei ca instrument muzical pe teritoriul românesc, istoria acesteia se leagă de viețile unor muzicanți celebri, printre care se numără Barbu Lăutarul, starostele și cobzarul din Moldova anilor 1800, Grigore Kiazim și, mai târziu, Marin Cotoanță, care a concertat cu marii artiști români, începând cu Maria Tănase, Ion Albeșteanu, Fărâmiță Lambru și alții.
2. Familia cobzei ca instrument muzical
Cobza se aseamănă cu o chitară, fiind în aceeași familie a instrumentelor cu corzi ciupite, alături de mandolină, lăută, ceteră, banjo și altele.
Deși există multe asemănări între acestea, cobza se distinge prin grifura scurtă, diferită de cea a lăutei, cât și prin sunetul dur, sec, vibrant, diferit de cel al mandolinei, cu care poate fi confundată ca aspect. Pe vremuri, era foarte răspândită în Muntenia, Oltenia, Bucovina sau Moldova, și o găsim pictată pe pereții unor mănăstiri.
Cobza este formată dintr-o cutie cu rezonanță adâncă, concavă, formată din mai multe secțiuni din lemn de nuc și paltin. Are între 8 și 12 corzi. Expresia ”răcit cobză!” se folosește grație sunetului distinct pe care îl produce. Nelipsită din petrecerile secolelor trecute, cobza a fost înlocuită treptat cu alte instrumente, considerate ca fiind mult mai moderne, cum ar fi țambal, acordeon, sau de orgi cu acompaniament electric.
3. Câteva curiozități despre cobză
- Care este diferența dintre cobză și lăută?
Cobza are gâtul frânt și griful, adică porțiunea pe care se schimbă acordurile, foarte scurt, fiind necesară foarte multă precizie în schimbarea acordurilor și este destinată acompaniamentului.
Lăuta diferă, având o grifură mult mai lungă, permițând o mișcare mai lejeră a degetelor și încheieturii mâinii pe corzi, iar, în prezent, există chiar variante de lăută cu gâtul drept. Aceasta este mult mai răspândită în Europa și în Orient.
- Cât se învestește pentru o cobze?
Investiția unei cobze pornește de la cateva sute lei și poate ajunge la sume mult mari, dacă este vorba de un model de colecție. Valoarea acesteia este stabilită în funcție de vechime și de condiția în care a fost păstrată. Mulți pasionați ai muzicii tradiționale preferă să cutreiere satele și să facă rost de instrumentul acesta de la lăutari bătrâni sau de la persoane care le păstrează ca moștenire de familie.
- Care sunt genurile de muzică interpretate la cobză?
Muzica la cobză este, de cele mai multe ori, de tip tradițional, cuprinzând acorduri de:
- Cântece bătrânești
- Doine
- Muzică de taraf
- Muzică populară
- Care sunt câțiva interpreți români ce cântă la cobză?
Printre interpreții la cobză ai prezentului se numără celebrul Tudor Gheorghe, tânărul Bogdan Simion, Doina Lavric Parghel, Ion Crețeanu și Saşa-Liviu Stoianovici, artist care a îmbinat muzica electronică și acordurile arhaice ale cobzei.
Odată cu pasiunea tinerilor către descoperirea meșteșugurilor uitate, a muzicii tradiționale autentice, fără alterări sintetice ale sunetelor, are loc și revalorizarea instrumentelor străvechi, precum cobza, și nu este exclus să fie reintegrată în instrumentalul de petreceri al anilor viitori, dat fiind că există multe radiouri care transmit în emisiunile lor live recitaluri ale cântăreților de acest tip.
Sursa foto: wikipedia.org, shutterstock.com
3 Comments